„Codul electoral spune că numărul de buletine de vot trebuie să fie nu mai mare de 3000 şi nu mai mic de 30. În cazul alegătorilor de peste hotare, ar fi îndreptăţită eliberarea mai multor buletine de vot, pentru că oamenii fac distanţe foarte mari pentru a vota şi am avut cazuri în turul întâi, unde oamenii au venit să voteze şi au fost trimişi la alte secţii, fiindcă la aceasta nu mai erau buletine de vot. Anul acesta am făcut o analiză. Fraudarea alegerilor s-a făcut prin metoda „suveica” – dai buletinul ştampilat şi îl primeşti pe cel gol”, a declarat Ştefan Urâtu, fost vicepreşedinte CEC.

Ştefan Urâtu mai spune că în primul tur cel mai mult s-au fraudat alegerile în secţiile deschise pentru populaţia din regiunea transnistreană. „Am avut semnale de fraudă de la Rezina, de la Cocieri, că vin alţi oameni şi votează sau că nici nu sunt din Transnistria şi au venit să voteze şi de la cei din penitenciare. La Rezina pe listele de bază sunt 42 de mii de alegători, în timp ce Registrul Populaţiei arată că, în total, populaţia în Rezina este de 40747. Statul ne minte grosolan şi obraznic”, a adăugat fostul vicepreşedinte al Comisiei Electorale Centrale.

La rândul ei, fosta deputată Stella Jantuan a menţionat că, văzând cât de organizată este diaspora, cei care mizează pe votul cetăţenilor din stânga Nistrului, au decis să mărească numărul de buletine din mai multe secţii.

„Ce înseamnă că s-a telefonat? De unde s-a telefonat? Dacă noi vorbim de cerinţele şi solicitările comisiilor care se află în stânga Nistrului, vedem că aceste comisii habar nu au şi nici nu au solicitat aceste buletine suplimentare”, a declarat Jantuan. „În toţi aceşti ani în care au avut loc alegeri în Republica Moldova, foarte mult se conta pe votul celor din stânga Nistrului. Se conta nu din cauza că erau mai activi, se conta pentru că existau posibilităţi de a da un număr de voturi pentru un candidat sau altul. Iată de ce s-au folosit de votul cetăţenilor din stânga Nistrului - pentru a demonstra că şi cei de „stânga” se mobilizează pentru alegerile din turul doi”, a mai spus Stella Jantuan.

De aceeaşi părere este şi Ştefan Urâtu, care crede că CEC se justifică printr-un apel telefonic, când, de fapt, se tipăresc clandestin buletine.

Activistul civic Oleg Brega a menţionat că Transnistria e un fel de „offshore pentru legalitate şi drepturile omului". „Recent, în septembrie, au avut loc alegeri parlamentare în Rusia şi observatorii au declarat că anume în Transnistria s-au făcut fraude masive. Probabil, şi la noi se contează pe acele voturi, care sunt greu de monitorizat şi numărat”, a spus Brega.

Fostul vicepreşedinte CEC, Ştefan Urâtu, a punctat că e foarte greu să comentezi cifre în care nu crezi, referindu-se la datele de la CEC. „Cifre scrise de o persoană, iar ceilalţi veniţi proaspeţi cred că sunt mari, dacă argumentează greşelile anterioare”, a spus fostul vicepreşedinte al Comisiei. Întrebat la cine se referă, Ştefan Urâtu a spus că este vorba despre fostul preşedinte al Comisiei Electorale Centrale, Iurie Ciocan, care menţine controlul asupra sistemului automatizat de stat.

„Codul acesta şi sistemul SIAS „Alegeri” presupune că numărul de buletine se tipăreşte în mod automat. Este Registrul de Stat al Alegătorilor şi el generează la fiecare secţie de votare numărul de buletine care trebuie să fie tipărit. Nu poate să vină cineva şi să spună „Mai daţi câte două sau mai daţi câte cinci”. Asta s-a făcut pentru a evita subiectivismul şi influenţa unei persoane. În 2012, am ridicat întrebarea: „De ce nu se pune în funcţiune sistemul automatizat de stat în funcţie?”, şi atunci au început să îmi pună tăieţei pe urechi, precum că sistemul a costat patru milioane de euro şi că l-a făcut un careva şi că a plecat şi nu a lăsat nicio instrucţiune cum lucrează aceasta şi avem o gaură neagră unde intră ceva şi iese altceva”, a conchis Ştefan Urâtu.

Varianta în limba engleză o puteţi accesa aici.