Funcţii şi carieră politică

Diplomatul Iurie Leancă a revenit în politică acum aproape opt ani, aderând la PLDM la sfârşitul lunii ianuarie 2009. La alegerile parlamentare din acel an - de la 5 aprilie şi la anticipatele de la 29 iulie - politicianul a ocupat locul zece în lista de candidaţi ai formaţiunii. La scrutinul de peste un an, Iurie Leancă urcă pe poziţia a cincea, iar la electorala de acum trei ani a ocupat locul doi, avându-l în faţă pe Vlad Filat, liderul de atunci al PLDM. Politicianul a renunţat însă la fotoliul de deputat, devenind în 2009 ministru al Afacerilor Externe şi Integrării Europene şi viceprim-ministru în Guvernul Filat I şi II. În luna mai 2013, Leancă a devenit premier după ce Vlad Filat a fost demis cu votul a 54 de deputaţi care au susţinut moţiunea de cenzură depusă de fracţiunea PCRM. În decembrie 2014, după alegerile parlamentare, cabinetul de miniştri condus de Iurie Leancă şi-a prezentat demisia, politicianul venind în fotoliul de parlamentar.

Peste doar trei luni, după ce nu a reuşit să obţină votul deputaţilor PCRM ca să acceadă din nou în funcţia de prim-ministru, proaspătul deputat a anunţat că părăseşte PLDM şi că va crea o nouă formaţiune politică proeuropeană. „PD şi PLDM neagă cu ipocrizie coaliţia cu PCRM, dar o confirmă prin fapte. Vreau ca opinia publică să ştie că situaţia la care s-a ajuns astăzi a fost pregătită din timp. Am crezut că este doar o impresie că negocierile se mimează. Nu a fost aşa. Miza finală a fost o alianţă cu PCRM - un partener comod pentru cei care nu vor să lupte cu corupţia, care vor să îngroape adevărul despre jaful de la Banca de Economii, să controleze instituţiile statului”, argumenta atunci Iurie Leancă.

Astfel, a apărut Partidul Popular European din Moldova (PPEM), despre care politicianul spunea că „va fi crescut şi finanţat prin contribuţia cetăţenilor, nu din bani cu provenienţă neclară şi dubioasă”. „Câţi bani vom reuşi să adunăm, atâţia bani vom cheltui”, promitea Iurie Leancă. 

Până a reveni în politică, a ocupat funcţia de vicepreşedinte al companiei Ascom, deţinută de milionarul Anatol Stati. Iurie Leancă s-a angajat în domeniul privat după ce a ocupat mai multe funcţii în Ministerul Afacerilor Externe, ajungând în 1999 prim-viceministru al Afacerilor Externe, funcţie pe care a păstrat-o până în 2001, an în care s-a angajat la Ascom.

Cerere de demisie de ochii lumii şi scandalul cu automobilele de lux de la Moscova

Aflându-se în funcţia de ministru al Afacerilor Externe şi Integrării Europene, Iurie Leancă a declarat că dacă până la sfârşitul anului 2012 cetăţenii moldoveni nu vor avea regim liberalizat de vize cu Uniunea Europeană, va demisiona. În decembrie 2014, Iurie Leancă a depus o cerere de demisie pe care Vlad Filat a respins-o. „Categoric, eu nu pot să accept această solicitare. Domnul Leancă este un ministru bun”, a declarat fostul prim-ministru, condamnat între timp pentru acte de corupţie.

Regimul de vize a fost anulat acum doi ani, pe când Iurie Leancă era deja şef la executiv. Pe 28 aprilie 2014, un avion cu 100 de moldoveni la bord, printre care şi Iurie Leancă, a decolat spre Atena, Grecia, astfel fiind marcat evenimentul. Tot în 2014, a fost semnat şi Acordul de Asociere cu UE. Aceste două evenimente au avut o importanţă majoră în relaţia Chişinăului cu structurile UE, în acea perioadă Republica Moldova fiind prezentată drept „o poveste de succes” a Parteneriatului Estic.

Între timp, în luna mai 2013, înainte de a ajunge şef al cabinetului de miniştri, Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene, condus de Iurie Leancă, a ajuns în centrul unui scandal legat de circa 60 de automobile de lux cu numere de înmatriculare atribuite misiunii diplomatice a Republicii Moldova în Rusia. Printre cei care circulau prin Moscova cu numere diplomatice era omul de afaceri Ilan Shor, dar şi soţia sa, interpreta Jasmin. Deşi ofiţerii Centrului Naţional Anticorupţie au mers în capitala Federaţiei Ruse pentru a efectua investigaţii, cazul nu a fost încă elucidat. „Eu, cât am fost în funcţia de ministru, nu ştiam de aceste Bentley. Maşinile au fost înregistrate pe angajaţi tehnici de la Ambasadă. Nu ştim numele, contează să venim cu un sistem pus la punct. Ilan Shor, din câte am auzit, a avut şi dânsul. Acum, nu mai are. I s-au retras”, a declarat Iurie Leancă în iulie 2013. 

Iată ce a spus deputatul la Clubul Jurnaliştilor de Investigaţie, din această campanie electorală: „Am fost primul care am făcut ordine la Moscova cu numerele diplomatice. Dânsul (Ilan Shor - n.r.) nu a avut un număr de înmatriculare dat în timpul meu. Poate a avut înainte de asta. Dacă nu mă înşel, maşinile erau ale lui Veaceslav Platon, nu atât ale lui Ilan Shor. Am cerut urgent de la Ambasada Moldovei la Moscova lista tuturor vehiculelor care de-a lungul anilor au beneficiat de plăcuţe de înmatriculare diplomatice. Ministerul de Interne de la Moscova aşa şi nu ne-a răspuns, aşa că am mers pe datele care erau la Ambasadă şi am cerut rezilierea acestor înţelegeri.”

„Gafele monumentale” ale Guvernului Leancă

În perioada în care Iurie Leancă a ocupat fotoliul de premier al Republicii Moldova, Guvernul a concesionat Aeroportul Internaţional Chişinău, una dintre cele mai controversate „afaceri” încheiate de executiv. O anchetă a Centrului de Investigaţii Jurnalistice realizată în parteneriat cu Ziarul Naţional a arătat că, deşi la concurs au fost invitate cinci companii de talie europeană, cu experienţă în activitatea aeroportuară, comisia de concurs a ales o companie anonimă, fondată de un aeroport din Rusia şi o uzină rusească de producere a locomotivelor, care în scurt timp au cedat „afacerea” unui off-shore. „În cazul Aeroportului am admis chestia asta, dar cred că aş fi acţionat altfel. Cel puţin aş fi verificat de câteva ori rezultatele acelei comisii care a selectat compania. Mi s-a spus că este şi o companie din Coreea de Sud care deţine 35% din întreprinderea mixtă din Habarovsk. Mi s-a explicat de ce trebuie să fie tender închis. Deci, dacă aş fi fost mult mai experimentat, atunci cred că n-aş fi mers pe situaţia respectivă”, a recunoscut Iurie Leancă la o şedinţă a Clubului Jurnaliştilor de Investigaţie, desfăşurată de Centrul de Investigaţii Jurnalistice.

În aceeaşi perioadă, Guvernul a pierdut pachetul majoritar de acţiuni la Banca de Economii a Moldovei şi a acordat în şedinţă închisă 9,4 miliarde de lei credite de urgenţă din rezervele BNM celor trei bănci devalizate: Banca de Economii, Banca Socială şi Unibank. „Nu a fost o decizie a lui Iurie Leancă. A fost o decizie a Guvernului, colectivă, în baza sesizării foarte insistente a BNM. Două luni m-am tot chinuit în acest sens, fiindcă, până la urmă, Guvernul putea să nu facă nimic. Putea pur şi simplu să spună că toată responsabilitatea trebuie pusă pe seama acţionarilor”, a declarat Iurie Leancă în cadrul aceleiaşi şedinţe a Clubului Jurnaliştilor de Investigaţie.

Oferind explicaţii pe marginea aceluiaşi subiect, în februarie 2015, politicianul a spus la Jurnal TV: „Am fost doar prim-ministru, n-am fost nici procuror, nici judecător.”

Ulterior, mai mulţi demnitari, dar şi foşti funcţionari au sugerat că Iurie Leancă ar urma să fie tras la răspundere. Printre aceştia a fost şi Mihail Gofman, fost şef-adjunct al Serviciului prevenire şi combatere a spălării banilor de la CNA, care a declarat că politicianul va fi arestat pentru deciziile dubioase privind sectorul bancar.

Şi liderul PCRM, Vladimir Voronin, a spus acelaşi lucru. „Vor fi traşi la răspundere şi Iurie Leancă, şi Chiril Gaburici (care a ocupat funcţia de premier după Iurie Leancă şi pe timpul căruia a fost luată decizia de a acorda suplimentar alte câteva miliarde de lei celor trei bănci falimentare – n.r.). Nu au avut dreptul să semneze acest document. Deşi Leancă se vede nu ştiu unde şi nu ştiu ce, o să meargă şi el în acea echipă (va fi arestat – n.r.) şi încă foarte repede”, spunea Vladimir Voronin în emisiunea „Puterea a patra” de la N4.

„Guvernul Leancă, pe durata mandatului său, a comis o serie de gafe monumentale, care au culminat cu cedarea pachetului majoritar la BEM şi concesionarea Aeroportului. Iurie Leancă nu a înţeles până la capăt esenţa unor procese. Indiferent de faptul că a fost influenţă din partea unor factori politici, Guvernul nu avea dreptul să facă aceste lucruri, chiar dacă dânsul a spus că a fost un simplu prim-ministru. Vârful tuturor acestor probleme s-a întâmplat în acea perioadă”, a declarat şi liberal-democratul Valeriu Streleţ, pe când ocupa funcţia de prim-ministru.
 
Scurgerile Dcleaks.com: Iurie Leancă a cerut bani de la George Soros pentru consilierii săi

Politicianul a mai ajuns în atenţia publică în august 2016, după ce pe site-ul Dcleaks.com a fost publicat un act care a scos la iveală că, pe când era prim-ministru, a cerut suport de la George Soros pentru salarizarea, din iulie 2013 până în iunie 2014, a trei consilieri: Vladislav Kulminski, Valeriu Prohniţchi şi Eugeniu Sturza. Ulterior, în iulie 2014, Iurie Leancă a mai solicitat peste 140.000 de dolari pentru consilierii săi, în listă figurând şi Liliana Viţu. Atunci, Leancă cerea prelungirea finanţării până în februarie 2015. „Iniţial, perioada de activitate a consilierilor era preconizată până la sfârşitul lunii iunie, pentru că existau îngrijorări că ar fi putut să nu mai rămână în funcţia pe premier. Acum ar urma să rămână până la formarea unui nou Guvern, la începutul primăverii 2015”, se arată în actul prin care se cerea suportul financiar repetat.

În urma acestor scurgeri, Rise Moldova scria că pentru a legaliza salariile oferite de fundaţia lui George Soros celor patru consilieri, în tranzacţia financiară a fost cooptată o organizaţie neguvernamentală din Germania - Institut für Europäische Politik, iar prin intermediul unui program al OSF care se axează pe promovarea drepturilor omului şi combaterea corupţiei în mai multe ţări ex-sovietice, banii ceruţi de fostul premier au ajuns la organizaţia de la Berlin. La rândul ei, instituţia i-a contractat pe consilierii lui Iurie Leancă, aceştia fiind angajaţi şi plătiţi în calitate de cercetători-consultanţi. „Da, am vorbit cu George Soros. I-am explicat cât de greu e să atragi în oficiu consilieri valoroşi, dacă le oferi doar salariul de câteva mii de lei”, a recunoscut Iurie Leancă tot la Clubul Jurnaliştilor de Investigaţie.

De altfel, Vladislav Kulminski a participat la înregistrarea Institutului pentru Politici şi Reforme Europene (IPRE), directorul căruia este în prezent fostul viceministru de Externe Iulian Groza. Institutul împarte aceeaşi clădire cu PPEM de pe strada Vasile Alecsandri, 87. Scopul declarat al organizaţiei este „dezvoltarea şi promovarea unor noi idei de politici care ar asigura servicii publice de o calitate mai înaltă, o societate mai puternică şi o economie mai dinamică”. Unii experţi salarizaţi ai IPRE sunt de fapt şi fruntaşi ai formaţiunii. „Atâta timp cât legea nu interzice, înseamnă că e voie. Am încercat să separăm foarte clar activitatea partidului de cea a IPRE”, a comentat candidatul la funcţia de şef al statului, întrebat dacă aceasta ar fi o modalitate de a susţine indirect partidul din finanţări din exterior acordate pentru proiectele Institutului. 

Tot în perioada în care a fost prim-ministru, Iurie Leancă a atras mai multe critici după ce, la alegerile prezidenţiale din România, l-a susţinut pe Victor Ponta, în timp ce PLDM, din care făcea parte, l-a sprijinit pe Klaus Iohannis, ieşit învingător în acea cursă. Atunci Iurie Leancă îl prezenta pe Victor Ponta drept „partener de încredere” cu care, de altfel, şi democratul Vlad Plahotniuc a dezvoltat o relaţie de prietenie. În prezent, fostul premier al României este cercetat penal pentru acte de corupţie. 

„Cârdăşia” cu Vlad Plahotniuc şi explicaţiile lui Iurie Leancă

Anunţul de la 26 februarie 2015 privind retragerea din PLDM şi crearea PPEM a venit după ce, cu două săptămâni înainte, la 12 februarie 2015, un nou Ccbinet de miniştri format de Iurie Leancă a fost respins de Parlament. PLDM şi PD au mizat atunci pe sprijinul deputaţilor PCRM, dar care însă n-au votat.

Atunci, în spaţiul public s-a vorbit despre eventuale supărări dintre Vlad Filat şi Iurie Leancă, lucru confirmat de deputat. „Şi dânsul (Vlad Filat - n.r.), şi eu am vorbit nu o singură dată că avem mai mult decât relaţii colegiale. Am apreciat anumite chestii ale lui Vlad Filat, mai ales în primii ani de după 2009. Din momentul în care am intrat eu la etajul cinci al Guvernului, la insistenţa lui, peste o lună, două, trei, relaţiile au început să se răcească şi după asta au urmat o traiectorie nu neapărat favorabilă. Am avut mai multe discuţii privind sistemul bancar pentru că anumite chestii le auzeam, îl întrebam, verificam”, a comentat Iurie Leancă. 

Rând pe rând, la formarea noii formaţiuni, Iurie Leancă a fost urmat de deputatul Eugen Carpov, fost viceprim-ministru al Republicii Moldova, şeful Biroului pentru Reintegrare, Victor Lutenco, ex-şef al Biroului pentru Relaţii cu Diaspora, Iulian Groza, fost viceministru de Externe, analistul Oazu Nantoi etc.

În iulie 2016, Oazu Nantoi îl acuza pe liderul formaţiunii că a intrat „în cârdăşie” cu Vlad Plahotniuc. Declaraţiile au urmat după ce Partidul Popular European din Moldova a declarat că va negocia un acord de parteneriat cu coaliţia majoritară, pe care Iurie Leancă îl prezenta ca pe un „parteneriat pe subiectul integrării europene”. „El trebuie să explice cetăţenilor Republicii Moldova de ce a ajuns să intre în cârdăşie cu Plahotniuc. Eu nu ştiu de ce. Dar eu constat că statul de drept Republica Moldova nu există şi, în asemenea situaţie, cel care se află la putere, îl am în vedere pe Plahotniuc, poate decide atât intentarea sau neintentarea dosarelor penale, cât şi ţinerea cuiva în suspans”, a declarat Oazu Nantoi pentru DW.

„Multă lume m-a întrebat de ce am semnat acordul de parteneriat privind integrarea europeană cu coaliţia majoritară. Mereu am pornit de la ideea că poţi avea un rol de opoziţie dură, dar cu efecte minime asupra situaţiei din ţară şi am mai spus că poţi avea şi o atitudine foarte critică faţă de ceea ce se întâmplă în ţară, dar să încerci să schimbi anumite realităţi. Nu cred că în Republica Moldova, să admitem peste doi ani, ar putea să vină o forţă cu 55 sau 78 de deputaţi care va porni de pe o foaie curată şi va face reformele absolut necesare. Aşa ceva nu va exista. Ştiu însă că vom avea mereu coaliţii şi ştiu că trebuie să încerci să foloseşti anumite dependenţe în raport cu Occidentul, să foloseşti pe cei care sunt astăzi influenţi. (...) Atunci când a trebuit să discut despre acordul respectiv m-am văzut şi cu Vlad Plahotniuc. Mă văd cu Andrian Candu în Parlament, cu Marian Lupu ne cunoaştem de 25 de ani”, a spus Iurie Leancă. 

Şi Maia Sandu, preşedinta Partidului Acţiune şi Solidaritate, a declarat că Iurie Leancă, pe când era prim-ministru, i-a sugerat să nu-l critice pe Vlad Plahotniuc, lucru infirmat de liderul PPEM.

Candidatul de neclintit

Lansat în cursa pentru fotoliul de preşedinte, Iurie Leancă nu a acceptat ideea candidatului comun din partea opoziţiei de dreapta. „Aşa cum aţi văzut, candidatul unic se numeşte Maia Năstase, dacă ar fi să facem haz de necaz. Eu am anunţat de câteva ori că negocierile au fost mimate şi nu s-a vrut niciodată candidat unic. Astăzi nu este un candidat unic al opoziţiei de dreapta pentru că în mod real nu s-a dorit. Tot ce v-au spus Maia Sandu şi Andrei Năstase în urmă cu două săptămâni, că vor veni cu candidat de dreapta, a fost doar o demagogie ieftină. Aceşti oameni nu se pot înţelege dintr-un simplu motiv: unuia nu-i dă voie stăpânul, iar celălalt are nevoie de loc de muncă pentru că stă de câteva luni şi nu-şi găseşte ocupaţie după ce a plecat din funcţia de ministru în guvernul PD-PCRM-PLDM”, a scris liderul PPEM pe reţeaua de socializare Facebook, la 31 august.
Recent, tot mai multe voci i-au sugerat lui Iurie Leancă să se retragă din cursă. Bunăoară, Oazu Nantoi şi-a arătat sprijinul în favoarea Maiei Sandu. „Vreau să-i spun domnului Iurie Leancă: e timpul să se retragă din campania electorală. Consider că prin semnarea, la 29 iulie curent, a acordului între PPEM şi coaliţia de guvernare, creată prin corupere şi şantaj, Partidul Popular European a devenit complice la construcţia statului captiv”, a declarat Oazu Nantoi într-un video.

Şi conducerea Partidului Popular European l-a îndemnat pe Iurie Leancă să se retragă din cursa electorală „pentru a consolida şansele Maiei Sandu la victorie”. Iurie Leancă nu s-a lăsat însă convins.

Avere: a intrat în politică fără casă

La alegerile parlamentare din iulie 2009, potrivit declaraţiei pe venit depusă atunci la Comisia Electorală Centrală, Iurie Leancă a indicat că în perioada ianuarie 2007 - decembrie 2008 a avut un venit de 78.680 de euro şi 320.990 de lei. Pe lângă asta, sub formă de dobândă, politicianul a câştigat 15.000 de lei şi 2.600 de euro, deţinând un depozit bancar de 53.000 de euro. Tot atunci, a declarat că are un lot de pământ în Ialoveni de 600 de metri pătraţi şi două automobile: un VAZ 06 fabricat în 1989 şi un Audi 6 din 2001. Oficial, Iurie Leancă a intrat în politică fără casă. În acel an, el nu a declarat niciun imobil. În schimb, la alegerile din aprilie 2009, el a donat PLDM 150.000 de lei

La o distanţă de aproape şase ani, demnitarul pare să nu se fi îmbogăţit prea mult. Diferenţa e că, printr-un contract de donaţie din 2012, Iurie Leancă a obţinut o locuinţă la Ialoveni. Totuşi, se ştie că aceasta este casa în care politicianul a stat cu familia şi anterior. Locuinţa are o suprafaţă de 223 de metri pătraţi, valoarea cadastrală fiind de 696.101 lei. Tot în 2012, liberal-democratului i-a fost donat şi un lot de pământ de 0.0585 hectare, cu o valoare de 77.000 de lei. Un alt teren pe care îl deţine este cel declarat şi în 2009 - de 0,0601 hectare, cu o valoare cadastrală de 86.000 de lei. 

Pe parcursul anului trecut, Iurie Leancă a avut un salariu de aproape 180.000 de lei, alţi 120.000 fiind venitul pentru activitatea ştiinţifică. Totodată, deputatul păstrează în conturile bancare 90.000 de euro, cu 40.000 mai mult decât în 2009. Acum câţiva ani, politicianul şi-a vândut unul dintre automobile, iar în urma tranzacţiei a câştigat 120.000 de lei. Este vorba despre un Mercedes E 220 CDI despre care, în mai 2010, reporterii Centrului de Investigaţii Jurnalistice au scris că Iurie Leancă a uitat să-l indice în declaraţia pe venit din 2009. Jurnaliştii au făcut referire la registrul Ministerului Tehnologiilor Informaţionale potrivit căruia maşina a fost înregistrată în februarie 2009. Recent, Iurie Leancă a declarat pentru Ziarul de Gardă că în 2016 şi-a cumpărat un autoturism nou de model Skoda Octavia pe care ar urma să-l indice în declaraţiile ulterioare.

Experţii Aso­ci­a­ţiei pen­tru Demo­cra­ţie Par­ti­ci­pa­tivă (ADEPT) care moni­to­ri­zează ave­rile fun­cţio­na­ri­lor publici susţin că declaraţiile lui Iurie Leancă depuse în perioada 2009 - 2011 conţin informaţii incomplete despre proprietăţile acumulate până la data depunerii declaraţiei, fapt ce contravenea legislaţiei în vigoare. „Legislaţia la acel moment era una confuză şi conţinea inadvertenţe care au generat practici neuniforme de declarare selectivă a proprietăţilor. Contrar legislaţiei, Iurie Leancă a omis să includă în declaraţia pentru anul 2009 venitul obţinut din urma unei eventuale vânzări a automobilului Audi 6, pe care îl deţinea la începutul anului 2009, conform declaraţiei depuse la CEC pentru 2007 - 2008”, se arată pe site-ul www.avere.md. Pe lângă faptul că demnitarul nu a raportat despre achiziţionarea în anul 2009 a automobilului Mercedes E 220 CDI, Iurie Leancă nu a indicat valoarea automobilului VAZ-21063 în niciuna dintre declaraţiile sale din 2009 şi până în prezent.

La începutul anului 2016, Iurie Leancă a ajuns în vizorul Comisiei Naţionale de Integritate pentru că nu a declarat un mandat privind folosirea unui automobil pe care l-ar fi utilizat anterior. „Nu am ştiut că trebuie să raportez un mandat pe un autoturism care nu-mi aparţine mie. Nu ştiu dacă e cea mai mare problemă, dacă asta chiar e un act de corupţie sau de lipsă de integritate. Puteau să mă invite să le explic foarte simplu. În 2012 am luat de la un prieten un automobil mai solid ca să merg la mare în Grecia, că tot e mai ieftin să mergi cu maşina decât cu avionul”, a declarat Iurie Leancă.

Membrii CNI au clasat cauza cu unanimitate de voturi, „pe motivul lipsei încălcărilor intenţionate a legislaţiei în vigoare”.

Cu pază de la stat şi finanţări de la colegi

Deşi nu mai este premier de mai mult de un an şi jumătate, Iurie Leancă este în continuare însoţit de paza de corp oferită de stat, fiindu-i supravegheată şi casa. „Beneficiez de pază ca şi ex-prim ministru al Republicii Moldova, în baza deciziei preşedintelui statului, care la rândul său e rezultatul unei analize de riscuri. Din câte ştiu, nu sunt deloc un caz unicat. Mai sunt ex-demnitari de rang înalt care au beneficiat şi beneficază de astfel de servicii, inclusiv foşti prim-miniştri”, a declarat Iurie Leancă, citat de Unimedia.info.

Potrivit rapoartelor financiare depuse la CEC, Iurie Leancă a acumulat în această campanie electorală aproape trei milioane de lei din donaţii electorale. Banii au venit de la membri ai PPEM (Eugen Carpov, Valeriu Chiveri), dar şi de la mai multe persoane fizice necunoscute. 
Întrebat despre finanţarea partidului, Iurie Leancă s-a plâns la Clubul Jurnaliştilor de Investigaţie pe situaţia foarte complicată. „E chiar foarte complicat. Am mizat pe cotizaţii şi să-i învăţăm pe membrii de partid să achite cotizaţii. Anul acesta noi am colectat 100.000 de lei. Ne motivăm unii pe alţii, dar îi motivăm şi pe alţii să facă donaţii: oameni de afaceri, cetăţeni - 100 de lei, 1.000 de lei, dar necondiţionat”, a spus deputatul.
„Din păcate, Ascom trece prin nişte situaţii foarte complicate, ce ţin inclusiv de faptul că în Kazahstan, cu osânda tovarăşului Voronin, i-au fost naţionalizate activele şi până acum se judecă la Curtea de Arbitraj de la Stockholm, iar în Irak e tocmai zona fierbinte cu aşa-zisul Stat Islamic. Situaţia e dificilă. Eu aş fi onorat şi nespus de fericit dacă compania Ascom ar putea să mă ajute cu donaţii deschise, pe contul partidului. Deocamdată, din cauza acestor probleme, e complicat”, a comentat Iurie Leancă, fiind întrebat dacă miliardarul Anatol Stati îl susţine financiar în campanie. 

O anchetă recentă a Rise Moldova arată că, acum câţiva ani, înainte de a intra în politică, politicianul a administrat o companie din Luxemburg care intenţiona să construiască o centrală electrică la Bălţi. Afacerea a rămas însă doar la nivel de proiect, după ce planurile grupului Ascom de a aduce gaz natural direct din Kazahstan au eşuat.