S-a uitat la cole­gii din auto­buz. Con­stan­tin Ţuţu purta chiloţi-boxeri cu tran­da­firi roşii, iar Cos­tea Bar­se­tka avea izme­nuţe cu banc­note verzi mari, impri­mate peste tot. Era evi­dent că oame­nii erau supă­raţi pe fap­tul că Lupu a impri­mat sim­bo­lul fabri­cii ”Roma­niţa” pe len­je­ria intimă! De inco­mo­di­tate, acesta a decis să nu mai iasă. Ba chiar a vrut să iasă la oameni, să le explice că e o con­fu­zie, că inte­gra­rea euro­peană înseamnă drep­tul fie­că­ruia de a avea roma­niţa sa, dar oame­nii erau atât de neînţe­le­gă­tori, stri­gau des­pre un mili­ard oare­care, încât Lupu s-a simţit blo­cat. A dat să se ridice, dar nu putea. Parcă i se înmu­ia­seră genun­chii, căl­câiele se moleşi­seră. Nu mai putea de atâta nedrep­tate: la Hân­ceşti – hoţul, la Ungheni – hoţul, la Orhei – hoţul. Ce vor, să umbli fără chi­loţi ca şi ei?

După un blo­caj de frică şi stres, Marian Lupu a decis să rămână în auto­car. Sunt, totuşi, 2 metri de frică, cum să-i scoţi dintr-un sim­plu auto­car? Acum auto­ca­ru­lui i se fac mici ajus­tări. Pe dina­fară va fi blin­dat, atât caro­se­ria, cât şi gea­mu­rile. Chiar şi anve­lo­pele vor fi înlo­cu­ite cu altele, care au un strat dublu de cau­ciuc, rezis­tent la frica pasa­ge­ru­lui, dar şi la even­tu­ale lovi­turi cu ouă şi pătlă­gele necoapte sau răscoapte. Pe par­bri­zul din faţă va fi desem­nat un dra­pel mare euro­pean de care va fi prins un buchet din trei tran­da­firi roşii, iar de-asupra, în che­na­rul în care scrie ruta, va fi scris ”Spre vii­to­rul democrat-european”.

În inte­rior se vor face euro-schimbări. Va fi ame­na­jată o cameră de baie mai îna­ltă decât auto­bu­zul, cu o oglindă mare, unde Marian Lupu îşi va face sel­fie în fie­care dimi­neaţă. Va fi insta­lată o icoană cu Vlad Pla­ho­t­niuc, unde pasa­ge­rul îşi va face rugă­ciu­nea de dimi­neaţă şi de seară. Va exista şi un fumoar, pen­tru ţigări elec­tro­nice şi o plasmă mare la care vor arăta doar cana­lele hol­din­gu­lui.

Auto­bu­zul va merge din sat în sat, dar Lupu nu va ieşi, ci va saluta elec­to­ra­tul altor par­tide prin gea­mul închis, ges­ti­culând din mână, în aşa fel încât să nu se vadă len­je­ria cu roma­niţe, tran­da­firi sau eroi de la operă şi balet.

În auto­bu­zul elec­to­ral blin­dat demo­crat nu va putea intra fie­care, doar oameni care tre­buie. Cos­tea Bar­se­tka va intra să plă­tească pen­tru ben­zină şi cana­li­zare, Ţuţu va fi înlo­cuit de cen­tura sa, alţi câţiva demo­craţi de încre­dere.

Între timp, par­ti­dul ana­li­zează ris­cu­rile şi bene­fi­ci­ile aces­tor trans­for­mări. E bine oare ca Lupu să stea ascuns în auto­buz? Cum va fi scos Lupu din auto­buz? Dar din cam­pa­nie? Când Lupu va deveni preşe­dinte şi oame­nii vor striga iar ”Hoţii Hoţii”, ce va face Lupu?

S-a ales o stra­te­gie inven­tivă de mani­pu­lare. La sfârşi­tul cam­pa­niei, după ce auto­ca­rul se va intoarce în cur­tea PD, prin inter­me­diul tele­vi­ziu­ni­lor hol­din­gu­lui se vor dis­tri­bui zvo­nuri pre­cum că Marian Lupu nu a fost nici­o­dată în acest auto­car, că de fapt în auto­car era un lup ade­vă­rat, care furase de pe la oameni nişte miei, că demo­cra­ţii toc­mai au prins lupul să-i pună bot­niţă ca să nu mai deran­jeze turma, iar oame­nii stri­gau ”Hoţul” nu în adresa lui Marian Lupu, ci în adresa lupu­lui mân­că­tor de oi, care nu are nimic în comun cu PD şi cu vii­to­rul euro­pean.

Ziarul de Gardă