Fals privind identitatea, clasat de procurorii români

În ciuda numeroaselor acuzaţii care i se aduc, Vladimir Plahotniuc pare intangibil pe teritoriul României. În anul 2011, atunci când a fost instalat în funcţia de prim-vicepreşedinte al Parlamentului Republicii Moldova, oligarhul a fost acuzat că are dublă cetăţenie, română şi moldovenească. Tot atunci s-a aflat că, în perioada noiembrie 2009 – mai 2011, a purtat două nume în acelaşi timp: Vladimir Plahotniuc, în Republica Moldova, şi Vlad Ulinici, în România, ceea ce reprezintă o infracţiune - fals privind identitatea.
 
Dosarul lui Vladimir Plahotniuc a fost clasat de Parchetul General, deşi el folosea două nume, în două ţări.
 
Plahotniuc a şi recunoscut că şi-a schimbat numele, dar a motivat că a făcut-o pentru copiii săi, dorind să evite ca ei să fie discriminaţi, pentru că poartă nume slav, în perioada studiilor din România. Scandalul a avut ecouri şi la Bucureşti. Pe data de 5 mai 2014, pe numele lui Vladimir Plahotniuc este înregistrată, la Parchetul General, Ordonanţa nr. 71/P/ 2014, iar pe 17 iulie 2014 este dată Ordonanţa nr.1625/II-2/2014 de către prim procurorul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Tiberiu Niţu. La solicitarea „Evenimentul zilei”, Parchetul General nu a răspuns, până la închiderea ediţiei, la ce fac referire cele două ordonanţe, însă, surse din Magistratură ne-au explicat că este vorba despre o plângere a unor jurnalişti din Republica Moldova, în baza căreia s-a dispus începerea urmăririi penale. Ulterior, însă, dosarul a fost clasat. Motivul invocat: fapta nu este considerată infracţiune pe teritoriul Republicii Moldova. Totuşi, specialiştii în drept susţin că este ilegal ca o persoană să aibă nume diferite în două ţări, chiar dacă deţine cetăţenie în ambele state.

Nu apare în evidenţele Ministerului Justiţiei

Povestea pare a fi cusută cu aţă albă în contextul în care, la solicitarea „Evenimentului zilei”, Ministerul Justiţiei, prin Autoritatea Naţională pentru Cetăţenie (ANC), a răspuns că „în evidenţe nu figurează înregistrată nicio persoană cu datele menţionate de dumneavoastră ca titular al unei cereri de acordare sau redobândire a cetăţeniei române”. Verificările au fost făcute pe ambele nume, susţine ANC. Autoritatea precizează, însă, că deţine evidenţe începând cu anul 2002, atunci când prerogativele în materia cetăţeniei au fost preluate de către Ministerul Justiţiei. Anterior anului 2002, prerogativele în materia redobândirii cetăţeniei române reveneau Direcţiei Generale de Paşapoarte, din cadrul Ministerului Afacerilor Interne.

Faţă de modul în care Vladimir Plahotniuc a dobândit cetăţenia română şi, chiar, paşaport românesc, surse din cadrul serviciilor de informaţii ne-au precizat că „secretul” se află la „Divizia Paşapoarte”. Cert este că, potrivit unui anunţ publicat în Monitorul Oficial, din 7 august 2009, Vladimir Plahotniuc a cerut schimbarea numelui în Vlad Ulinici. Acest fapt este demonstrat şi de o decizie a Tribunalului Ilfov care, într-o sentinţă din 23 noiembrie 2015, îl menţionează pe Vladimir Plahotniuc, cu numele anterior Ulinici Vlad, aflat în proces cu Casa de Asigurări de Sănătate Ilfov.

Paşaport rusesc şi mai multe româneşti

O altă surpriză, scoasă la iveală de un site de limbă rusă, enews.md, arată că Vladimir Plahotniuc deţine paşaport şi cetăţenie rusă. Într-un document al Ambasadei Federaţiei Ruse la Chişinău se arată că, la data de 19 octombrie 2005, a fost eliberat paşaportul cu numărul 2, pe numele Plahotniuc Vladimir G. Sursa citată arată că agenţia OMEGA a furnizat copii ale documentelor oficiale autorităţilor din România, care indică identităţi multiple ale lui Plahotniuc în ţara noastră. Agenţia notează că, în cazul unor oameni de afaceri cu reputaţie îndoielnică, au fost emise mai multe paşapoarte cu diferite nume, precum Vladimir Plahotniuc, Vlad Plahotniuc, Ulinici Vlad şi Ulinici Vladimir.
 
Consilierii politicienilor români au trecut Prutul, la un semn al afaceristului moldovean

O afirmaţie, recentă, a fostului premier moldovean, Ion Sturza, arată dimensiunea influenţei pe care o are Plahotniuc în România. Mai exact, Sturza a făcut referire la „plutoane de femei” pe care oligarhul Plahotniuc le-ar fi oferit politicienilor de la Bucureşti şi la şantajul sexual la care acesta a apelat pentru a pune stăpânire pe Republica Moldova.
 
 Despre prezenţa lui Guşă şi a lui Hurezeanu la Chişinău a dezvăluit şi Dragoş Nedelcu, fostul jurnalist extrem de implicat în proiectele lui Sorin Ovidiu Vântu, în Republica Moldova. Într-un episod descris de „Evenimentul zilei”, Nedelcu relata că, în seara lansării postului de televiziune al lui Vântu, Publika TV, în aprilie 2010, acolo se aflau Emil Hurezeanu şi Mihai Tatulici, angajaţi ai Realitatea TV, dar şi Liviu Luca, liderul sindical care avea să fie condamnat la închisoare în Dosarul Petromservice. Despre Guşă, el a scris că, în acelaşi an, a fost consilierul lui Plahotniuc, în timpul campaniei electorale din Republica Moldova.

Sfătuitorii Alinei Gheorghiu, în campania de la Chişinău

În perioada alegerilor din 2010, din Republica Moldova, odată cu Cozmin Guşă au fost prezenţi, la Chişinău, reprezentanţii firmei de consultanţă Kensington Communications, care o consiliază, acum, pe Alina Gorghiu, co-preşedinte PNL. În urmă cu şase ani, firma condusă de foştii jurnalişti Răzvan Săndulescu şi Cătălin Dumitru a făcut campanie pentru un partid liberal extraparlamentar din Republica Moldova, de dreapta. Atunci, Vladimir Plahotniuc a finanţat o alianţă social- liberală, după modelul USL, din România, împotriva comuniştilor conduşi de Vladimir Voronin.

Înfiinţată în anul 2008, Kensington Communications a intrat „în pâine” prin consilierea PDL şi a liderului, de atunci, Vasile Blaga. În acelaşi an, i-a avut ca şi clienţi, la alegerile locale şi parlamentare din 2008, pe senatorul PSD, Titus Corlăţean, deputatul PNL, Alina Gorghiu, şi primarul sectorului 4, Cristian Popescu Piedone. Apoi, în 2010, la alegerile pentru Colegiul 19, Kensington a consiliat pe deputatul PDL, Teo Trandafir. Kensington Communication a lucrat pentru Emil Boc şi PDL. În 2014, anul alegerilor prezidenţiale, aceeaşi firmă a lucrat pentru Elena Udrea şi PMP.
Răzvan Săndulescu a fost consilier al lui Valeriu Stoica între anii 2000 şi 2002, şeful Departamentului de PR şi Imagine al PNL (2002-2004) şi consilier al lui Theodor Stolojan. Este autorul celebrului discurs de retragere din cursa prezidenţială a lui Stolojan. A făcut parte din stafful de campanie prezidenţială al lui Băsescu în 2004.
 
Continuarea citiţi pe Evenimentul Zilei România