– Stimate domnule Siegfried Mureşan, cum este văzută de la Bucureşti şi de la Bruxelles escaladarea crizei politice de la Chişinău?

Criza politică are trei efecte majore pentru Republica Moldova: în primul rând, împiedică implementarea reformelor prevăzute în acordul de asociere cu Uniunea Europeană, apoi, un alt efect major este instabilitatea economică pe care o generează şi, în al treilea, dar nu în ultimul, îi creează preşedintelui Vladimir Putin oportunitatea să profite de criza politică de la Chişinău şi să-şi crească influenţa în Republica Moldova.

Le iau pe rând. Atât timp cât criza politică va continua şi nu va exista un guvern la Chişinău, Republica Moldova nu va putea implementa măsurile asumate în cadrul Acordului de asociere şi liber schimb cu Uniunea Europeană. Ceea ce este foarte grav deoarece bunăstarea cetăţenilor ei vine, fără îndoială, din apropierea Republicii Moldova de Uniunea Europeană (UE). Dacă mai sunt cetăţeni moldoveni care se îndoiesc că Uniunea Europeană înseamnă bunăstare şi că reformele necesare astăzi în ţara lor sunt calea cea mai scurtă spre o viaţă mai bună, le dau doar exemplul României. Cum arăta România acum 20 de ani, când se afla la început de drum în procesul ei de asociere şi, apoi, de aderare la Uniune şi cum arată acum? Sunt paşi de reformare care trebuie făcuţi, iar generaţia părinţilor noştri a asumat atunci aceşti paşi pentru ca nouă, tuturor, să ne fie mai bine astăzi în România. Şi ne este. Să revin la efectele crizei politice din aceste zile de la Chişinău… Vedem cu toţii ce se întâmplă, vedem cum iresponsabilitatea politicienilor care au votat căderea Guvernului au adus Republica Moldova în grava instabilitate politică de astăzi şi orice instabilitate politică, oriunde în lume, duce la instabilitate economică.

– Este vizibil acest lucru în indicatorii economici, dar şi în viaţa de zi cu zi a cetăţenilor moldoveni…

Exact, uitaţi-vă, de exemplu, la leul moldovenesc, se devalorizează de la o zi la alta. Priviţi la investiţiile străine, sunt în scădere. Un raport al Băncii Naţionale a Moldovei publicat recent arată că stocul de investiţii directe ale nerezidenţilor pe piaţa economică din Republica Moldova a înregistrat o scădere de 3,9%, ajungând, astfel, sub nivelul anului 2012.

În consecinţă, scăderea investiţiilor duce la crearea unui număr mai mic de locuri de muncă şi la mai puţine contribuţii la bugetul statului, toate acestea efecte vor fi resimţite direct de cetăţenii moldoveni. Pensiile bătrânilor şi alocaţiile copiilor sunt în pericol tot mai mare cu fiecare zi în care continuă această criză politică. Apoi, Republica Moldova va avea nevoie de asistenţă financiară a Fondului Monetar Internaţional (FMI) pe care instituţia internaţională nu o va putea acorda dacă autorităţile de la Chişinău nu vor continua drumul necesar spre reforme şi modernizarea statului. Se va crea astfel un bun prilej pentru Vladimir Putin să acorde un credit Republicii Moldova, aşa cum a făcut şi în cazul Ucrainei, şi să afirme că Occidentul întoarce spatele statelor aflate în dificultate, pe când Federaţia Rusă sare mereu în ajutor atunci când este nevoie. Însă, după cum ştim, Rusia nu oferă niciodată ajutor gratuit, totul vine cu un preţ.

Uniunea Europeană vrea o Moldovă puternică, stabilă economic şi politic, pe propriile ei picioare, pe când Federaţia Rusă o vrea slabă, şantajabilă şi dependentă economic. De aceea, am spus şi o repet, principalul câştigător de pe urma crizei de la Chişinău este Vladimir Putin, iar simpatizanţii lui din Republica Moldova ştiu asta.

– Cum calificaţi insistenţa liderului PDM, Vladimir Plahotniuc, de a fi premier, în pofida faptului că preşedintele a respins de doua ori candidatura acestuia?

Vladimir Plahotniuc nu a făcut niciodată un secret din modul în care încearcă să controleze mediul economic şi politic din Republica Moldova. De ce ne-ar surprinde acum?

– Cum apreciaţi gestul preşedintelui Nicolae Timofti care a respins candidatura lui Plahotniuc bazându-se pe prevederi ale Constituţiei R. Moldova şi pe hotărâri ale Curţii Constituţionale, care a statuat la 22 aprilie 2013 că „orice mandat politic trebuie să se bazeze pe standarde ridicate în materie de integritate” şi în acelaşi timp nu a ţinut cont de decizia Curţii Constituţionale, adoptată recent (decembrie 2015), care prevede că preşedintele trebuie să înainteze la funcţia de premier o candidatură propusă de o majoritate formată în Parlament?

Salut decizia preşedintelui Nicolae Timofti de a aplica legea. Este o decizie normala. A arătat că, pentru preşedintele Republicii Moldova, respectarea legii nu este o vorbă goală, iar acest lucru a fost observat şi apreciat aici, la Bruxelles. Deciziile Curţii Constituţionale din trecut au stabilit că prim-ministrul trebuie să fie propus de o majoritate parlamentară şi că trebuie să îndeplinească standarde ridicate în materie de integritate. Or, o persoană al cărei nume a fost mereu asociat cu cele mai controversate afaceri şi cu cele mai mari scandaluri de corupţie din Moldova şi care nu a făcut un secret din modul în care încearcă să controleze mediul economic şi politic nu poate fi considerată ca îndeplinind standarde ridicate în materie de integritate. Totodată, o astfel de persoană nu reprezintă o garanţie că va respecta independenţa instituţiilor statului şi că va continua reformele la care s-a angajat Moldova în cadrul Acordului de asociere şi liber schimb cu Uniunea Europeană.

– În ce măsură alegerile anticipate sunt o soluţie pentru actuala criză politică? Ar putea ori nu aprofunda acestea şi mai mult criza financiar-economică din RM?

Alegerile anticipate ar adânci şi mai mult criza politică în care Republica Moldova se află acum. Asta este una dintre îngrijorările mele majore. La ultimul scrutin, oamenii au dat un vot majoritar forţelor europene fiindcă aceasta este direcţia în care cetăţenii vor ca ţara lor să meargă. Mi-e teamă că alegerile anticipate sunt în avantajul comuniştilor, socialiştilor şi proruşilor, iar acest lucru nu va fi bine pentru Moldova. Dacă aceştia vor ajunge la guvernare, am toate motivele să cred că nu vor dori să menţină Republica Moldova pe drumul ei firesc spre Europa, democraţie şi o economie stabilă, ci vor căuta să pună beţe în roate implementării Acordului de asociere cu UE şi să apropie Moldova cât mai mult de Federaţia Rusă.

Anterior aţi declarat că Putin este singurul câştigător, dacă situaţia politică de la Chişinău nu se îmbunătăţeşte, ce rol joacă Moscova în actuala criză politică de la Chişinău?

Nu am nicio îndoială că politicienii comunişti şi proruşi de la Chişinău se bucură de această criză şi se folosesc de toate mijloacele pentru a o prelungi. Cum am mai spus mai sus, orice criză politică şi economică din Republica Moldova îl are ca principal câştigător pe Vladimir Putin.

– Ce pierde RM pe fundalul acestei crize?

Pierde şansa de a se reforma şi de a se bucura de ajutorul extern pe care prietenii Moldovei sunt pregătiţi să-l acorde, dacă la Chişinău am avea un guvern proeuropean competent. Repet, siguranţa şi prosperitatea Republicii Moldova vin de la Uniunea Europeană şi beneficiile apropierii de Europa sunt extrem de mari pentru populaţie. Să nu uităm că Republica Moldova este cel mai mare beneficiar de fonduri europene pe cap de locuitor dintre toate statele din afara UE. De asemenea, în 2014, când Federaţia Rusă a impus un embargo asupra vinurilor şi fructelor din Republica Moldova, UE a ajutat prin ridicarea completă a cotelor la importurile de vinuri şi diminuarea semnificativă a cotelor la importurile de fructe, ajutând astfel la supravieţuirea producătorilor agricoli. Încrederea arătată de Uniunea Europeană prin eliminarea vizelor şi susţinerea economică, prin deschiderea pieţei şi acordarea finanţărilor sunt doar câteva elemente care definesc stabilitatea relaţiilor dintre UE şi Republica Moldova, şi angajamentul Uniunii faţă de susţinerea parcursului european al Moldovei. Aşa cum am mai spus, prelungirea crizei politice de la Chişinău înseamnă timp preţios pierdut pe care Republica Moldova l-ar fi putut folosi pentru implementarea Acordului de asociere cu Uniunea Europeană pentru ca oamenii să beneficieze cât mai mult şi cât mai rapid de pe urma lui. Număraţi zilele şi săptămânile de când Republica Moldova se află în criză politică, adăugaţi, apoi, lunile în care vă veţi chinui să combateţi efectele acestei crize şi veţi vedea cât timp au pierdut cetăţenii moldoveni din drumul lor spre ţara prosperă pe care şi-o doresc.

Jurnal de Chişinău