Ştefan Creangă

Liberal-democratul Ştefan Creangă a venit în Parlament după ce timp de aproape un an a ocupat funcţia de viceministru al Finanţelor. Până a ajunge la minister, politicianul a fost timp de patru ani director general al Agenţiei Achiziţii Publice. Ştefan Creangă a ajuns în acest post după ce, din 2006 până în 2008, a fost jurist şi consilierul directorului general al SA Ipteh, companie ce deţine un imobil din centrul Chişinăului. În februarie 2014, Ştefan Creangă şi-a anunţat demisia din funcţia de membru al Comisiei Electorale Centrale, iar peste o lună PLDM l-a desemnat şef al staff-ului electoral al formaţiunii.

În aprilie 2008, reprezentanţii PPCD îl acuzau în plenul Parlamentului pe Vladimir Filat că ar fi procurat prin intermediul SA Ipteh un lot de automobile Dacia Logan ca să-i răsplătească pe cei care au aderat la PLDM. Autorii declaraţiei au afirmat că „pentru a nu atrage atenţia organelor de control şi a nu fi învinuiţi de finanţarea ilegală a numitei grupări (PLDM – n.r.), alte 12 unităţi de transport au fost achiziţionate prin intermediul persoanelor fizice, majoritatea cărora sunt membri ai PLDM sau se află în relaţii de rudenie cu membrii grupării”. Astfel, o Dacia Logan cu numărul de înmatriculare C MZ 502 i-ar fi revenit lui Ştefan Creangă.

„Nu este adevărat că aş fi fost plătit. Am maşinile mele, iar una dintre acestea este Dacia Logan cu numărul de înmatriculare C MZ 502”, a declarat liberal-democratul. În declaraţia sa de venit, depusă la Comisia Electorală Centrală, politicianul a precizat că acest autoturism, fabricat şi cumpărat în 2008, l-a costat 100.000 de lei.

Deputatul a notat că deţine şi o Skoda Octavia fabricată în 2010. La fel, are în Chişinău un apartament de 78 de metri pătraţi şi un demisol de 59 de metri pătraţi. Tot aici are o casă de 62 de metri pătraţi. Ştefan Creangă mai este proprietarul unei alte locuinţe de 52 de metri pătraţi în satul Trebujeni, raionul Orhei. La capitolul loturi de pământ, Ştefan Creangă a precizat că deţine în Durleşti, Chişinău, 48 de ari (extravilan-grădină, loturi a câte 4,8 ari, potrivit declaraţiei de venit – n.r.). Terenurile ar fi fost obţinute în 2010 şi 2013, pe când lucra la stat.

În acelaşi document, parlamentarul a notat că deţine un depozit bancar de 1.000 de euro. Totodată, liberal-democratul a scris că în 2012 şi 2013 a avut un venit de 735.000 de lei la locul de muncă de bază, adică la Agenţia Achiziţii Publice, iar apoi la Ministerul Finanţelor. Potrivit declaraţiei de venit, depusă pentru anul 2013 la Comisia Naţională de Integritate, deducem că o parte din bani i-a câştigat fiind preşedintele consiliului ÎS Fintehinform (3.845 de lei) şi membru al altor opt consilii: ÎS Universul (8.496 de lei), SA Franzeluţa (24.450 de lei), ÎS Ingeocad (11.100 de lei), SA Moldtelecom (104.996 de lei), SA Air Moldova (23.400 de lei), ÎS Pensiunea Holercani (15.500 de lei), ÎS Calea Ferată (21.600 de lei), ÎS Poşta Moldovei (21.600 de lei). „Odată ce am acceptat funcţia de deputat, am renunţat la statutul de membru în aceste consilii”, a spus parlamentarul. 

În campania electorală de anul trecut, Ştefan Creangă a fost suficient de darnic, oferind partidului 100.000 de lei din salariu şi premii, potrivit rapoartelor financiare ale formaţiunii. 

Vladimir Hotineanu

Născut în 1950 în oraşul Kîzîl-Orda, Kazahstan, Vladimir Hotineanu este în prezent unul dintre cei mai cunoscuţi medici chirurgi din ţară. Timp de douăzeci de ani, a deţinut mai multe funcţii de conducere în mediul academic. O funcţie înaltă în stat a ocupat pentru prima oară în anul 1998, când a devenit viceministru al Sănătăţii. După un an a revenit în mediul academic, fiind timp de nouă ani prorector al Universităţii de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu”. În anul 2009 a devenit deputat pe lista PLDM, după care a fost ales ministru al Sănătăţii, ocupând acest fotoliu până când a fost demis Guvernul Filat. A revenit la poziţia de deputat, fiind şi preşedintele Comisiei parlamentare pentru protecţie socială, sănătate şi familie.

Vladimir Hotineanu a venit în Legislativ cu mai multe păcate din trecut. Astfel, în Buletinul „Cunoaşteţi candidatul” din 28 noiembrie 2010 se arăta că, după o constatare a Curţii de Conturi, în perioada când a deţinut funcţia de viceministru al Sănătăţii şi preşedinte al Comisiei de eliberare a licenţelor pentru activitate farmaceutică, Vladimir Hotineanu a acordat unor agenţi economici licenţe şi autorizaţii încălcând prevederile legislaţiei.

O altă constatare a Curţii de Conturi a fost legată de faptul că Vladimir Hotineanu, în calitatea sa de preşedinte al Comisiei pentru recepţia şi distribuirea ajutoarelor umanitare, a autorizat în mai multe cazuri intrarea în Republica Moldova a medicamentelor cu termenul de valabilitate mai mic de un an şi fără certificate de calitate a producătorilor, ambalate neordinar, fără indicarea seriei şi condiţiilor de păstrare.

Tot Iniţiativa Civică pentru un Parlament Curat publica informaţia că, în anul 2009, fiind ministru al Sănătăţii, Vladimir Hotineanu a fost acuzat de Consiliul Naţional de Participare că protejează monopolul de stat în domeniul sănătăţii reproductive. Aceeaşi sursă mai menţiona că în 2010, acesta s-a dus la Sângera cu maşina de serviciu de la Ministerul Sănătăţii, pentru a-l susţine pe candidatul PLDM la funcţia de primar.

Acuzaţiile publice la adresa lui Vladimir Hotineanu se ţin lanţ. În anul 2013, acesta a fost învinuit de malpraxis şi de intenţie de a face contrabandă cu spirt în regiunea transnistreană. Învinuirile îi erau aduse de către preşedintele Asociaţiei „Moldova Mea”, Fiodor Ghelici. Actualul deputat a declarat atunci pentru Moldova Curată că aceste acuzaţii sunt nefondate. Tot Moldova Curată a scris anterior despre faptul că fostul ministru al Sănătăţii deţine acţiuni în compania „M.P.P. Farmsintez”, pe care a fondat-o încă în noiembrie 2005. Firma deţine o farmacie în sectorul Buiucani al Capitalei, iar în ianuarie 2009 a câştigat o licitaţie pentru livrarea unui lot de medicamente Spitalului Republican. De fiecare dată, Vladimir Hotineanu a negat acuzaţiile publice care i-au fost aduse.

În declaraţia de avere a lui Vladimir Hotineanu pe care a depus-o la CEC nu este indicat vreun venit obţinut de la această firmă. Actualul deputat menţionează că timp de doi ani a încasat un venit de peste jumătate de milion de lei. El mai arată că este proprietarul unei case de locuit în municipiul Chişinău, imobilul având suprafaţa de 144 de metri pătraţi, şi al unui teren aferent de jumătate de hectar. Politicianul mai deţine peste 21 de hectare de teren agricol, 14 hectare fiind în oraşul Teleneşti, iar restul - în satul Ţânţăreni, Căuşeni. Deputatul conduce un automobil Mitsubishi Outlander, fabricat în anul 2012.

Gheorghe Mocanu

Originar din Moleşti, Ialoveni, Gheorghe Mocanu a absolvit Facultatea de Economie şi Administrarea Afacerilor, dar a făcut şi studii de masterat la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi.

Încă fiind student s-a lansat în afaceri în calitate de fondator al reprezentanţei companiei ELECTRA în Moldova. Concomitent s-a manifestat destul de activ în funcţia de membru-fondator şi preşedinte al Asociaţiei Tinerilor Basarabeni din România, expert în cadrul Programului „Iniţiative Europene” al Fundaţiei Soros-Moldova, membru al Consiliului Naţional de Participare de pe lângă Guvern etc. A devenit membru al PLDM chiar de la fondarea formaţiunii şi peste câteva luni a fost ales preşedinte al Organizaţiei de Tineret a partidului. La alegerile parlamentare din 28 iulie 2009 a figurat pe poziţia nr. 26 pe lista electorală a PLDM, însă nu a acces în Parlament. A făcut-o însă mai târziu, după alegerile din 28 noiembrie 2010, când a avansat pe lista electorală cu şase poziţii. Gheorghe Mocanu a obţinut astfel primul mandat de deputat la vârsta de 28 de ani. La scrutinul din 30 noiembrie 2014 şi-a păstrat mandatul, figurând pe lista PLDM deja sub numărul 13. Este membru al Biroului Permanent al PLDM, membru al Comisiei parlamentare cultură, educaţie, cercetare, tineret, sport şi mass-media. 

În perioada 2010-2014 a propus personal sau împreună cu alţi colegi din Legislativ circa 30 de proiecte de legi, majoritatea fiind adoptate sau aflându-se în stadiu de examinare. Cele mai multe au vizat diverse probleme sociale şi economice ale tinerilor. „Eu merg des în localităţi, mă întâlnesc cu tinerii şi pot să vă spun că sunt mulţi tineri foarte buni, care investesc în ei, care se perfecţionează continuu, care doresc să facă ceva. În acelaşi timp, gândindu-mă des la cum va arăta Moldova peste 10-20 de ani, sunt uneori îngrijorat pentru că există la fel de mulţi tineri care parcă nu au un scop, parcă nu au vise, nu au modele demne de urmat. Cred că aici un rol important îi revine atât clasei politice, cât şi mass-media, sistemului educaţional, societăţii civile. Este de datoria noastră să prezentăm modele demne de urmat tinerei generaţii. Tinerii trebuie să creadă în cineva, în ceva pentru a putea să aleagă în viaţă o direcţie corectă”, afirma Gheorghe Mocanu într-un interviu pentru portalul Tribuna. 

În ianuarie 2013, la prima şedinţă a consiliului AIE, când s-a discutat despre vânătoarea din Pădurea Domnească, soldată cu moartea unui om, Gheorghe Mocanu a pledat pentru demisia necondiţionată a procurorului general Valeriu Zubco. „Este clar că procurorul general trebuie să-şi dea demisia pentru faptul ca a fost prezent la acea vânătoare care ştim că a fost una ilegală, pentru că Pădurea Domnească este o rezervaţie ştiinţifică”, a declarat deputatul, adăugând că trezeşte bănuieli şi faptul că preşedintele Parlamentului, imediat după cele întâmplate, i-a sugerat procurorului general să meargă în concediu.

Conform unei iniţiative legislative votate şi de Gheorghe Mocanu, deputaţii vor putea fi reţinuţi şi arestaţi, cu excepţia cazurilor de infracţiune flagrantă, vor putea fi trimişi în instanţă fără aprobarea Parlamentului şi vor beneficia de imunitate doar în cazul declaraţiilor politice. 

Judecând după declaraţiile de venituri, proprietăţi şi interese, Gheorghe Mocanu dispune de o singură sursă de venituri - salariul şi indemnizaţiile de deputat, care în anii 2012-2013 s-au cifrat cumulativ la 343.000 de lei. El mai arată că deţine 47 cote-părţi în capitalul social în valoare de 2.538 lei al SRL „GV Sistem" din Chişinău, un birou administrativ cu suprafaţa de 27,7 metri pătraţi în Ialoveni, dar nu precizează că ar avea venituri din aceste proprietăţi. Ca, de altfel, şi din calitatea de fondator al AO “Asociaţia pentru dezvoltare şi informare comunitară” din Ialoveni. În campania electorală pentru alegerile parlamentare din noiembrie 2014 Gheorghe Mocanu a completat visteria partidului cu 80.000 de lei. 

Mihaela Spătari

Unul dintre cei mai tineri deputaţi din noul Parlament, Mihaela Spătari, a candidat şi în 2010 şi 2009, însă pe poziţii mai îndepărtate, care nu i-au permis să acceadă în Legislativ. Într-un interviu pentru tribuna.md, Mihaela Spătari declara că este membră de partid încă de la vârsta de 18 ani. Iar în 2008 a devenit vicepreşedinte al organizaţiei de tineret a PLDM.

De meserie, Mihaela Spătari este specialist în comunicare publică. O vreme ea a activat în funcţia de prim-vicepreşedinte al TLDM, în bază de voluntariat, adică nu a primit niciun salariu sau alte recompense băneşti. Din informaţiile publicate pe e-democracy.md, în 2010, Mihaela Spatari avea funcţia de administrator al SRL „Evenimente Unice”.

Conform informaţiilor de la Camera Înregistrării de Stat, SRL ”Evenimente Unice” a fost fondată în 2010. Fondator şi administrator este Mihaela Spătari, iar principala activitate constă în activităţi recreative şi închirierea bunurilor personale şi a obiectelor cu destinaţie culturală şi de uz gospodăresc. Solicitată de Moldova Curată, Mihaela Spătari a declarat că această firmă nu activează şi nu are niciun venit, iar în curând urmează să o închidă.

În declaraţia de avere depusă la Comisia Electorală Centrală, proaspăta deputată nu a trecut niciun venit. Ea a confirmat pentru Moldova Curata că într-adevăr a făcut muncă de voluntariat la PLDM, iar financiar a fost susţinută de părinţi.
 
Sursa: anticoruptie.md