Un pic mai mult de o lună a mai rămas din mandatului lui Timofti, aşa că pregătirile pentru instaurarea unui nou preşedinte sunt în toi. Mulţi înaintează ideea că chiar Plahotniuc şi-ar dori să ocupe această funcţie. Da, el îşi doreşte, însă de la dorinţă şi până la realizare e drum lung. Acest lucru a fost demonstrat şi în luna ianuarie, când mobilizarea extraordinară a cetăţenilor l-a împiedicat pe proxenet să ajungă premier.

Aşa că Plahotniuc îşi pregăteşte acum variantele de rezervă. Iar acestea sunt, după informaţiile mele, două dintre cele mai fidele slugi ale sale: Andrian Candu şi Alexandru Tănase.

Primul pe listă e finul Candu. Acesta îi este cel mai dedicat om lui Plahotniuc, pe care oligarhul a jucat multe cărţi până acum. Pentru a-l ţine în prim-plan până atunci, acesta i-a cerut lui Ghimpu să nu ceară funcţia de preşedinte al Parlamentului până în aprilie. Iar Ghimpu a acceptat.

Însă cu Candu ar fi totuşi o mare problemă, cea mai mare fiind tocmai că e finul său, aşa că va fi extrem de greu de acceptat, atât de societate, nemaivorbind despre partenerii de dezvoltare UE şi SUA.

În schimb, Tănase ar fi mult mai agreabil pentru o bună parte din societate, cel puţin în accepţiunea lui Plahotniuc. Plus la toate, preşedintele Curţii Constituţionale şi-a demonstrat supunerea faţă de oligarh în mai multe puncte cheie, în special în aprilie 2013, când a pus baza distrugerii lui Filat, dar şi în decembrie 2015, când a interpretat Constituţia în favoarea lui Plahotniuc şi l-a salvat pe acesta de la pieire, evitând anticipatele. 

El are şi o imagine destul de bună pe la Bucureşti, unii crezându-l, iar alţii prezentându-l drept mare unionist. Aşa că, în cazul (foarte probabil) în care candidaturile nr.1 (Plahotniuc) şi nr.2 (Candu) cad, se va încerca propulsarea lui Tănase. Problema e că, la fel ca şi în cazul lui Filip, diferenţe nu există.

Blogul lui Valentyn