Mai întâi, ambasadorii au transmis guvernării un road map cu restanţele la implementarea Acordului de Asociere. De atunci, guvernele au tot căzut, mai mult au activat în interimat şi, respectiv, nu au progresat mult. În sfârşit, avem majoritate stabilă şi Guvern stabil. Cel puţin, aşa afirmă guvernarea actuală. Doar că atitudinea odată formalizată se păstrează. Toţi vin să ne confirme susţinerea şi asistenţa necesară, doar că trebuie să respectăm regimul şi să luăm la timp pastilele conform prescripţiilor de tratament. Guvernul Cioloş a venit cu lista lui din 7 puncte. După care a urmat lista cu 13 puncte din partea Consiliului UE cu aceeaşi diagnoză şi acelaşi tratament - UE aşteaptă „rezultate concrete privind reformele” pentru a-şi „restabili încrederea” în autorităţile de la Chişinău şi solicită implementarea accelerată a Agendei de asociere.

E bine că a apărut această atitudine. Înseamnă că, încet-încet, încep să înţeleagă ceea ce se petrece în R. Moldova. Şi totuşi, ceva le scapă.

Ceea ce le scapă ambasadorilor e că vorbim pre limbi diferite. Este un film de Oscar, Lost in Translation, care ar fi util ca să înţeleagă fenomenul. Istoria (in)succesului tot de acolo se trage. Atunci când cei de la Consiliul UE scriu că aşteaptă „rezultate concrete privind reformele”,cei de la Chişinău înţeleg cu totul altceva. Deşi sună foarte asemănător, dar sintagma corectă autohtonă este „rezultate konkretnîe”. Pe unele dintre acestea deja le-am văzut.

Continuarea pe Ziarul Naţional