Cel puţin, cei plecaţi din ţară, revenind acasă, au observat scăderea dramatică a calităţii produselor de primă necesitate, inclusiv a celor de mărci autohtone consacrate.

Interesat fiind de ce mănâncă familia mea, când revenim acasă, am discutat cu mai mulţi specialişti. Răspunsul lor a fost univoc: consumaţi doar ce produceţi personal, în rest riscaţi să vă otrăviţi inclusiv cu produse de la piaţa agricolă.

Pâinea şi produsele de panificaţie

Considerate produse sociale, s-a făcut presiune pe preţul acestora. Singurul furnizor mare foloseşte făina de calitate inferioară pe care o tratează, în repetate rânduri, cu sulf. Instalaţiile şi conductele, care nu se curăţă cu anii, sunt şi ele tratate, la rândul lor, cu cantităţii enorme de sulf.

Pentru a reduce timpul de producţie (frământare, dospire) se utilizează multiple adaosuri şi drojdii, majoritatea interzise în UE. Se folosesc la scară largă, coloranţi, conservanţi, aditivi, amidon de origine dubioasă. Şi asta fără informarea consumatorului. Pentru a utiliza tehnologia „rapidă”, activitatea drojdiilor în pâine rămâne foarte activă şi poate provoca fermentaţia necontrolată a altor alimente, ce reprezintă pericol, în special pentru copii.

Ambalajul, daca este utilizat, e din peliculă care conţine cantităţi mari de clor.

La lactate sunt aceleaşi probleme

În plus, pentru a acoperi necesitatea de lapte natural (care li se pare scump producătorilor) se foloseşte laptele praf, degresat, grăsimi de origine vegetală (în special palmier), de provenienţă dubioasă, emulganţi, conservanţi, aromatizatori. Combinaţia dintre grăsimile vegetale şi animale în produse este extrem de nocivă pentru sănătate. Pentru a le îmbina, se folosesc emulgatori şi stabilizatori periculoşi pentru sănătatea omului. Niciuna din aceste tehnologii şi componente nu sunt indicate în informaţia de pe ambalaje.

Carnea şi produsele din carne

Majoritatea produselor sunt din carne îngheţată, importată, de origine îndoielnică, cu termen de valabilitate expirat, şi cu documente de provenienţă contrafăcute. Se folosesc la scară largă resturile animaliere importate (maţe, stomac etc.) cu documente sanitare incerte.

Am putea continua cu fructele, legumele, peştele, băuturile, chiar şi renumitele bomboane nu mai sunt demult naturale. Se folosesc aceleaşi grăsimi vegetale, aromatizatori, coloranţi (vezi scandalul din SUA). Adăugăm apa din fântâni plină de nitraţi...

Pentru a reglementa sectorul şi a informa producătorul şi consumatorul avem şi o agenţie de stat, ANSA care, mai nou, este localizată într-un palat nou din centrul Chişinăului. Dotat bine din banii europeni. Aţi auzit ceva de ei? În afară de scandaluri şi abuzuri?

Ar fi bine să iniţiem o campanie naţională de investigaţie şi informare: „Ce mănâncă moldovenii”.

Cred că ar fi o surpriză pentru „partenerii” externi. Moldovenii consumă nu numai geopolitică. Dar, într-adevăr, „materiile prime” vin în special din „lumea civilizată”. După principiul „на тебе, боже, что нам не гоже!”

Poftă bună!

Ion Sturza