Problema este că, atunci când alterezi o fotografie şi consideri că rezultatul este o variantă mai bună de-a ta, poţi începe să trăieşti cu impresia că aşa ar trebui, de fapt, să arăţi.

Recent, esteticienii au observat o creştere a numărului oamenilor care aduc în cabinetele lor fotografii editate în Facetune, Instagram sau Snapchat, apelând la fotografiile modificate pentru a scoate în evidenţă ceea ce îşi doresc să schimbe.

„Aplicaţiile ca Snapchat, Instagram sau Facetune scot în evidenţă o nouă realitate a frumuseţii zilelor noastre”, potrivit unui articol publicat online de Asociaţia Medicală Americană. „Toate aceste aplicaţii permit alterarea instantă a aspectului conform unor standarde complet nerealiste”.

Acelaşi articol precizează că fenomenul poate duce la construirea unor idei nesănătoase despre felul în care ar trebui să arătăm, totul din cauza diferenţelor dintre reflexia din oglindă şi ceea ce vedem în telefon.

Articolul descrie tulburarea dismorfiei corpului drept „obsesia referitoare la un defect perceput la nivelul aspectului”.

Pacienţii care suferă de această tulburare sunt greu indentificabili. Un studiu condus în 2017 de Universitatea de Medicină Johns Hopkins a dezvăluit faptul că esteticienii au diagnosticat corect doar 5% dintre pacienţi.

Cei care suferă de această tulburare nu au nevoie de o nouă rinoplastie, ci de un psiholog. Chiar dacă operezi pacienţii potrivit dorinţelor şi aşteptărilor lor, aceştia vor fi în permanenţă nemulţumiţi.