Potrivit Guvernului, legea garantează păstrarea integrală a salariului, în cazul în care, conform noilor reguli de salarizare, angajatului i se stabilește un salariu mai mic decât cel deținut anterior. Astfel, angajații își vor păstra cel puțin veniturile pe care le au în prezent.

Totodată, în urma implementării reformei nimeni din angajații din sectorul bugetar nu va mai avea un salariu mai mic de minimul de existență de 2000 de lei, iar diferența dintre prima scară de salarizare și ultima va fi de doar 15 trepte și nu 33 cum este în prezent.

Costul implementării proiectului pentru anii 2019-2021 este de 3,9 miliarde de lei. Către anul 2021 se preconizează o creștere de circa 30 % a salariului mediu lunar pentru angajații instituțiilor finanțate din bugetul de stat și de peste 55 % - pentru cele finanțate din bugetele locale.

Anterior, experții de la Transparency International Moldova au atenționat că reforma sistemului de salarizare, iniţiată cu suportul partenerilor externi, este folosită ca paravan pentru declaraţii electorale şi de conjunctură şi ar putea genera aşteptări exagerate la etapa iniţială de realizare şi dezamăgiri ulterior.

Mai mult, creşterile „considerabile” declarate ar putea crea probleme în realizarea reformei, implicit ar putea împiedica implementarea treptată a acesteia. Ca rezultat, ar putea apărea mari distorsiuni macro-financiare şi bugetare pe termen scurt şi mediu.

Experții atrag atenția că există o mare discrepanţă între angajamentele asumate de autorităţi în dialogul cu FMI şi declaraţiile exponenţilor partidului de la guvernare despre creşteri salariale de 20, 50 sau 90 la sută.

Potrivit studiului, declaraţiile oficialilor responsabili de schimbarea sistemului de salarizare, precum că ar fi necesare 1,3 miliarde de lei în plus în 2019 faţă de fondul de salarizare din 2018, includ nu doar necesităţile pentru majorările legate de schimbarea sistemului de salarizare.

Aceste necesităţi apar şi urmare a majorării numărului de angajaţi consideraţi bugetari. Dar şi aşa, dacă raportăm această sumă la fondul de salarizare din 2018, obţinem o creştere medie a acestui fond de 9,3%.

Iar în condiţiile unor aşteptări inflaţioniste în creştere, această majorare medie ar putea însemna, de fapt, creşteri pentru anumite categorii şi descreşteri reale pentru alte categorii de angajaţi din sectorul bugetar.

Totodată, Transparency International Moldova atrage atenția că ar trebui luată în considerare şi incertitudinea privind existenţa surselor de finanţare pentru aceste majorări. Cel puţin, din declaraţiile ministrului finanţelor experții deduc că nu creşterea economică va fi unica sursă de finanţare a majorării salariilor în sectorul bugetar, precum insistă unii actori politici. Resursele externe şi posibilele majorări ale poverii fiscale sunt cele două opţiuni posibile pentru autorităţi.