Tezcan a vorbit despre mai multe cazuri de tentativă de fraudă, între acestea numărându-se şi unul în care o urnă avea, înainte de deschiderea secţiilor de votare, aproximativ 100 de buletine de vot, toate cu ştampila pe alianţa din care face parte partidul aflat la putere, AKP, scrie News.ro.

Temându-se de fraudarea alegerilor, în special în sud-estul ţării, opozanţii şi ONG-urile au mobilizat sute de mii de observatori pentru a supraveghea urnele.

“Au existat şi agresiuni şi ameninţări pentru a ne împiedica observatorii să îşi facă datoria”, a explicat Bulent Tezcan.

El s-a plâns şi de faptul că pe străzi sunt persoane înarmate, prezenţă prin care se încearcă să se creeze “o atmosferă de teroare pentru alegători”.

Principalul partid prokurd, HDP, a denunţat de asemenea, pe reţelele de socializare, tentative de fraudă şi intimidare.

Preşedintele Recep Tayyip Erdogan a declarat însă, la Istanbul, după ce a votat, că nu au existat probleme semnificative în Turcia în ziua scrutinului.

Turcii votează duminică într-un dublu scrutin istoric - parlamentar şi prezidenţial - prin care intră în vigoare modificări ale Constituţiei ce transformă ţara dintr-o republică parlamentară într-un regim prezidenţial şi care fie va consolida acapararea preşedintelui Recep Tayyip Erdogan asupra celor 81 de milioane de locuitori, fie îi va limita ambiţiile politice.

Peste 59 de milioane de cetăţeni turci - inclusiv trei milioane care trăiesc în străinătate - au drept de vot. Cele aproximativ 181.000 de secţii de votare din ţară s-au deschis la ora 5.00 GMT (8.00, ora României) şi se închid la ora 17.00, ora României.

Expatriaţi turci au votat deja, în 60 de ţări din lume, până marţi, însă ei pot să-şi exprime opţiunea şi duminică, în punctele de trecere ale frontierei, până la închiderea urnelor.

Şase candidaţi se înfruntă pentru a obţine următorul mandat prezidenţial, de cinci ani.

Favorit este Erdogan, un fost primar al Istanbulului care a preluat frâiele ţării în 2003, când a devenit premier, şi în 2014, când a fost ales pentru prima oară preşedinte.

Pentru a deveni preşedinte duminică, un candidat trebuie să obţină 50% din voturile exprimate. În cazul în care nu se va întâmpla aşa, turul doi va avea loc pe 8 iulie între primii doi clasaţi.

Principalul rival al lui Erdogan este Muharrem Ince, un fost profesor de fizică, dinamic, candidatul principalului partid de opoziţie. Un fost ministru de Interne, Meral Akşener, candidează, de asemenea, la cea mai înaltă funcţie în stat. Un avocat al drepturilor omului, prokurd, Selahattin Demirtaş, şi-a făcut campanie pe reţele de socializare din închisoare. Acuzat de ”terorism”, el se află în detenţie preventivă din 2016. Doi candidaţi extemişti - politicianul de extremă-stânga Dogu Perincek şi islamistul Temel Karamollaoglu - sunt creditaţi în sondaje cu o susţinere limitată.

Turcii aleg duminică şi 600 de parlamentari, din opt partide sau candidaţi independenţi, într-un mandat de cinci ani.

Cinci dintre partide candidează atât separat, cât şi în cadrul a doua alianţe adversare.

AKP-ul lui Erdogan şi Partidul Acţiunii Naţionaliste (MHP) fac parte din ”Alianţa Poporului”, susţinută de micul Partid al Marii Unităţi (BBP, extremă-dreapta).

Din ”Alianţa Naţiunii” fac parte Partidul Republican al Poporului (CHP, laic), proaspătul Partid Bun (IYI, naţionalist, liberal, conservator, laic) şi micul Partid al Fericirii (SP, islamist). Această alianţă este susţinută în alegerile parlamentare de către micul Partid Democrat (DP, centru dreapta), care nu candidează şi separat.

Partidul Democratic al Popoarelor (HDP, prokurd) nu a fost primit în alianţa opoziţiei şi va fi nevoit să treacă singur pragul de acces în parlament.