Examenele de bacalaureat - ambigue și stresante; „E nevoie de un test oral”

Subiectul a generat mereu discuții în contradictoriu. S-a ajuns până la ridicol - unii elevi susțin testul la engleză chiar dacă în realitate nu pot face o propoziție cum se cuvine în limba străină. Iar alții, învață pe 10 iar apoi primesc note mici din cauza subiectivității evaluatorilor.

Testul de bacalaureat este prea voluminos, spun elevii Liceului ”Mihai Viteazul” din Chișinău.

„Chiar și elevi buni, care participă la olimpiade, nu reușesc să obțină nota zece anume din motivul că este prea multă informație, iar unele detalii, în acele momente de stres, pur și simplu le uiți”, spune Otilia Vârlan, elevă.

Cu acest lucru sunt de acord și pedagogii. Vera Bucătaru, profesoară de istorie, povestește că exercițiile din test vizează toate epocile, iar asta complică BAC-ul. În clasa a X-a, elevii trec perioada antichității și nu mai revin la teme, iar peste trei ani, în clasa a XII-a sunt nevoiți să-și amintească de toate evenimentele, pentru a se pregăti de examen.

„Să ne limităm poate la o epocă doar și să evaluăm aceleași competențe și o parte din cunoștințele elevilor, pentru că volumul conținuturilor este destul de mare și nu întotdeauna le reușește elevilor să-l conștientizeze, să-l cunoască”, susține profesoara.

Și sarcinile sunt neclare, spun elevii. „Să presupunem că trebuie să comentăm un simbol. În mod normal, când comentam, eu mă bazam strict pe textul pe care îl am în față. Însă, profesoara mi-a spus că în barem se punctează faptul că trebuie să enunți ce semnifică simbolul la general. Dacă nu fac acest lucru, pierd un punct. Dar asta nu e specificat în sarcină. Fie ghicești, fie ți se spune”, afirmă Ionela Ciobanu, elevă.

Neclaritățile, volumul mare și timpul limitat creează o stare de anxietate continuă copiilor.

„Au frici privind volumul testului de bacalaureat, că nu se vor încadra. Și au frici de conținuturile prea întortocheate din punctul lor de vedere. Și anume acest scris, acest volum mare pentru a susține examenul... Pe parcursul anilor, ei tot scriu și scriu și la final tot trebuie să scrie. Apare întrebarea: de ce scriem atât de mult? De ce nu este adaptată o formă de comunicare, pentru ce scriem atât de mult?”, se întreabă Oxana Grumeza, diriginta unei clase care absolvește în acest an.

Sunt nemulțumiți în special profesorii de limbi străine. Aceștia afirmă că examenul nu testează capacitățile de vorbire ale copiilor, care de fapt, sunt pe prim plan atunci când studiază franceza, engleza sau oricare alta.

„Încercăm să punem accent pe competența de comunicare orală și când colo - ei trebuie să scrie. Întruna trebuie să le spunem să scriem... Pentru că avem bacalaureatul de susținut. Deși în viața reală mai mult se vorbește... același interviu de angajare - îl susține oral, nu scrie”, spune Diana Cervaniuc, director adjunct al Liceului „Ion Creangă”, Fălești.

Expertul în educație Natalia Grîu afirmă că BAC-ul nu reușește să evalueze toate competențele copiilor, descrise în Codul educației.

„În codul educației avem competențe care solicită alte forme de evaluare, nu doar cea scrisă. De exemplu, aceleași competențe digitale, despre care vorbim că sunt atât de necesare. Ar fi o probă practică pe care copilul o realizează. Competențele de comunicare în limba română, limba străină și limba maternă pentru minorități. Avem mulți copii care la scris sunt buni, dar sunt absolut muți când încearcă să vorbească. Nu am să uit niciodată copilul cela, care a ieșit de la examen anul ăsta și a zis că e ca un câine, înțelege totul, dar nu poate vorbi. M-a durat până în inimă momentul acesta”, declară experta.

De exemplu în România, elevii susțin și examene orale în cadrul bacalaureatului.

„Este important, la Bacalaureat, de asemenea să fie proba orală și copilul să știe că nu poate prin noroc să ia un cinci la proba scrisă. El în viață va vorbi. Dacă se duce într-o altă țară, nu scrie pe foaie, vorbește. Nu e mut”, mai punctează Natalia Grâu.

Pentru a-i motiva pe copii să scrie corect într-o limbă străină, unii directori de școală apelează la vorbitori nativi, care să dea lecții. Așa se întâmplă la liceul din Cărpineni, raionul Hâncești. Profesorii sunt veniți din Franța, în cadrul unui proiect organizat în colaborare cu Ministerul Educației.

În același timp, ministrul Educației ne zice că de la un an la altul, reușitele elevilor la examenul de bacalaureat sunt din ce în ce mai bune.

„Media examenelor absolvenților de liceu s-a majorat în fiecare an. Chiar în acest an avem o medie de 7,25, față de 6 în 2013. Urmărim în fiecare an o îmbunătățire a rezultatelor”, a precizat Anatolie Topală, ministrul Educației și Cercetării.

Grupurile de lucru elaborează teste practic tot anul împrejur. Autorii sunt selectați riguros și într-un final, testele sunt verificate pe eșantioane reprezentative de elevi.

„De regulă, tinerii când vin să susțină examenul, deja cunosc mai multe variante de teste. Nu cred că în cadrul examenului se întâlnesc formulări de itemi cu totul deosebite decât cele pe care le-au văzut până atunci”, mai spune ministrul Educației.

În pofida criticilor aduse formei în care astăzi are loc examenul, ministrul Topală afirmă că acum nu există nici resurse și nicio justificare pentru schimbarea structurii și modalității de testare.

„Sunt mai multe modalități. S-a optat doar pentru varianta scrisă, fiindcă ea trebuie să fie. În acest moment, nu ne gândim să modificăm din acest punct de vedere examenul. Proba orală se verifică în școală. Candidatul, ca să ajungă la acest examen, este evaluat și în școală, pe parcursul a trei ani de studii de liceu”, susține Anatolie Topală.

În sesiunea 2022, 95 de instituții de învățământ din 375 au avut rata de promovare a examenului de bacalaureat de 100%. Primele 14 au obținut media la examen mai mare sau egală cu 8.

Popularitatea Bacalaureatului rămâne ridicată, chiar dacă examenul nu este unul obligatoriu. Unii experţi afirmă că încă persistă percepţia că cei care au diplomă de BAC şi urmează o facultate ar avea mai multe şanse pe piaţa muncii.