„Toate declarațiile Federației Ruse de după Memorandumul Kozak, cele ale ministrului Lavrov în apropierea alegerilor din Republica Moldova din 2009 și după alegeri pentru noile autorități, ale ambasadorului Ciurkin într-o polemică a sa cu ambasadoarea SUA în Consiliul de securitate al ONU privind interferența în Ucraina, Georgia și Republica Moldova, în care spunea că dacă Occidentul nu intervenea în Moldova împotriva înțelegerii (Memorandumul) din 2005 (sic!) conflictul ar fi fost soluționat, precum și zvonurile de numire în funcția de responsabil pentru conflictul transnistrean a dlui Surkov, care a încercat aplicarea Memorandumului Kozak în Ucraina, arată că Moscova niciodată nu a plecat de la formula ”federalizării” printr-o de facto confederație controlată de către subordonații săi de la Tiraspol. Cu alte cuvinte, nu a plecat de la ideea unui de facto protectorat controlat de un grup, care colectiv să devină ”gubernatori” ai săi, ceea ce în 2003 a fost numit „proces de transnistrizare” a Republicii Moldova”, a declarat Vlad Lupan într-un interviu pentru Deutsche Welle.

„Ultima numire, cu puțin timp în urmă, a lui Dmitri Kozak în funcția de responsabil pentru soluționarea conflictului transnistrean, ridică mari semne de întrebare în contextul cedărilor actuale ale Guvernului Republicii Moldova, pe tema exporturilor rusești din zona separatistă, precum și din cauza aranjamentelor pre-electorale numite ”Binom” dintre liderul PD și președintele pro-rus Dodon”, a adăugat Lupan.

Amintim că, în 2003, Dmitri Kozak, în calitate de reprezentant special al Kremlinului în Transnistria, funcția deținută până acum de Rogozin), a fost cel care a propus așa-numitul „memorandum Kozak”, un plan de federalizare a Moldovei, prezentat în calitate de soluție pentru rezolvarea conflictului transnistrean.

Planul elaborat de Kozak presupunea transformarea țării într-o republică federală cu un “Senat” în care moldovenii și separatiștii ar fi avut reprezentare egală.

De asemenea, trupele ruse ar fi urmat să staționeze pe teritoriul țării până în 2023. Deși inițial președintele de atunci, Vladimir Voronin, a fost de acord cu memorandumul, preconizându-se și o vizită a lui Putin la Chișinău pentru semnarea documentului, ulterior, la presiunea Occidentului și a opoziției de la Chișinău, planul a fost respins.