Datele culese pe o perioadă de patru ani de misiunea Swarm a Agenţiei Spaţiale Europene au contribuit la cartarea celuilalt câmp magnetic terestru, unul care poate ajuta cercetătorii să elaborze modele mai bune cu privire la încălzirea globală, scrie Science Alert.

Fizicianul Nils Olsen de la Universitatea Tehnică din Danemarca a prezentat rezultatele surprinzătoare la conferinţa European Geosciences Union ţinută la Viena. „Este un câmp magnetic extrem de slab”, a precizat Olsen. „Este de 2 - 2,5 nanotesla la altitudinea de satelit, adică de 20.000 mai slab decât câmpul magnetic cunoscut al Terrei”.

La nivel fundamental, ambele câmpuri magnetice sunt rezultatul efectului produs de particule încărcate electronic „amestecate” într-un fluid.

Ionii dizolvaţi în apele oceanice produc astfel un câmp magnetic slab pe măsură ce se deplasează în curenţi şi valuri. De asemenea, acest puls magnetic este vizibil în mod clar în concordanţă cu mareele şi cu influenţa Lunii.

Astfel, monitorizarea acestui câmp magnetic secundar oferă o posibilitate de a analiza dinamica oceanelor, inclusiv descrierea tiparelor schimbului de energie.

Întrucât apa este capabilă să ţină multă căldură, prezicerea capacităţii planetei noastre de a ţine căldura în exces se bazează şi pe modul în care curenţii oceanici se deplasează. În ultimă instanţă, cunoaşterea aceasta poate explica tendinţa de încălzire globală aflată în creştere.

Mai mult decât atât, „pentru că semnalele magnetice ale curenţilor marini induc un răspuns magnetic sub fundul mării, aceste rezultate pot fi folosite pentru a cunoaşte mai multe despre proprietăţile electrice ale litosferei şi mantalei superioare”, a precizat Olsen.