Mulţi dintre judecătorii care au „legalizat” banii negri proveniţi din Rusia au mai fost şi ulterior implicaţi în scandaluri. Cu toate acestea, sistemul se încăpăţânează să se „cureţe”, iar unii dintre judecătorii care au participat în schema de spălare a banilor au fost chiar numiţi preşedinţi de instanţe.

Ordonanţe, la indigo

Schemele folosite de infractori pentru spălările de bani au fost de fiecare dată aceleaşi – în calitate de creditori, debitori, fidejusori, giranţi etc. erau unele companii off-shore din Marea Britanie, Noua Zeelandă, Belize, Federaţia Rusă, iar în calitate de girant era atras un cetăţean al R. Moldova.

Aşa ajungeau aceste cauze să fie examinate de judecătorii moldoveni care emiteau ordonanţe în baza unor xerocopii ale actelor, eliberate de autorităţi din străinătate, fără a fi autentificate, aşa cum prevede legea, iar practic la fiecare dosar era anexată doar o parte a xerocopiei buletinului de identitate al cetăţeanului R. Moldova, lipsind partea în care era indicat domiciliul persoanei.

Neştiind exact domiciliul cetăţeanului R. Moldova, judecătorii totuşi acceptau cauzele spre examinare şi pronunţau ordonanţe de încasare a sumelor solicitate de reclamanţi.

Dosare „fantomă” şi semnături false

În total, judecătorii din R. Moldova au examinat 53 de dosare care au vizat sume mari de bani, în 29 de cazuri au emis ordonanţe, iar în 24 de cazuri au refuzat primirea cererilor.



Deşi majoritatea judecătorilor au mimat şedinţe de judecată în asemenea cazuri, emiţând hotărâri în aceeaşi zi în care a fost depusă cererea în judecată, au existat cazuri când unii magistraţi s-au pomenit implicaţi, chiar dacă jură că nu au luat asemenea decizii. Magistratul de la Judecătoria Buiucani, Ghenadie Plămădeală, de exemplu, a cărui semnătură stă pe o ordonanţă de încasare a 800 de milioane de dolari emisă la 3 mai 2013, a prezentat copia paşaportului care atestă faptul că, în acea perioadă, el era la odihnă în Italia.

Dosare „fantomă” în baza cărora au fost legalizate 2,432 de miliarde de dolari figurează ca fiind examinate la Judecătoria Drochia şi Ciocana, dar acestea nu au fost vreodată înregistrate în aceste instanţe.

Valeriu Gâscă – 2,1 miliarde de dolari

Judecătorul Valeriu Gâscă de la Judecătoria Râşcani este cel care a emis cele mai multe ordonanţe de încasare a sumelor în schema de spălare de bani – cinci la număr, iar suma s-a ridicat în total la 2,1 miliarde de dolari.

Prima ordonanţă pronunţată de Gâscă a fost pe 27 mai 2011 (dosar nr. 2po-416/2011). În instanţa de judecată, o firmă din Marea Britanie, „Seabon Limited”, solicita de la alte firme din Marea Britanie şi din Federaţia Rusă, precum şi de la cetăţeanul moldovean Dmitri Vartic, să-i întoarcă 200 de milioane de dolari. Chiar dacă unele acte depuse la dosar nu corespundeau legislaţiei, domiciliul lui Dmitri Vartic nu era indicat, iar cererea de eliberare a ordonanţei nu era depusă pe foaie cu antet al creditorului şi era semnată de o persoană neidentificată, judecătorul Valeriu Gâscă a acceptat cererea şi i-a dat undă verde, iar tranzacţia a avut loc, fără ca partea reclamată să aibă vreo pretenţie. Am mers acasă la Dmitri Vartic pentru a discuta cu tânărul despre datoria de 200 de milioane de dolari pe care i-a plătit-o, conform ordonanţei lui Gâscă, cu patru ani în urmă, off-shore-ului britanic.

„Sute de milioane de dolari? Glumiţi? Îl ştiu pe băiatul acesta de mulţi ani. El umbla fără pantaloni, de unde să aibă aşa bani? Nu ştiu în ce s-a băgat, dar de la un timp nu îl mai văd pe aici. Ştiu că are un hârb de maşină, e căsătorit, dar trăieşte modest”, ne-a spus vecinul de etaj al lui Dmitri, dintr-un bloc vechi de pe str. Matei Basarab din capitală.

La Dmitri Vartic nu era nimeni acasă şi nici la telefonul de domiciliu, pe parcursul acestei săptămâni, nu a răspuns nimeni.

Citiţi continuarea aici.