În aprilie 2013, ZdG dezvăluia că Petru Ursache, judecător la CSJ din anul 2005, deţine în proprietate o casă de lux într-un cartier de elită din sectorul Telecentru al capitalei,din 2010. Petru Ursache ne-a explicat atunci din ce bani şi-a construit casa de locuit cu două etaje şi mansardă în cartierul de elită de la Telecentru.
„Am vândut casa soţiei în anul 1999. Apoi am vândut apartamentul, garajul şi tot aşa… În acest mod am construit casa. Pentru curioşi, pot să arăt şi interiorul. Eu mai mult am finisat-o pe exterior, că arăta prea urât. La mine sunt documentele cu procurarea materialelor şi din ce surse am construit, pentru că lumea poate să se trezească în orice minut şi să te întrebe. Eu nu am nimic de ascuns. Am construit-o după posibilităţile mele”.
Numele magistratului figurează în dosarul „Ghimp şi alţii contra Moldovei”, pe care R. Moldova l-a pierdut în 2012 la CEDO. Astfel, statul urma să plătească familiei Ghimp suma de 115 mii de euro, echivalentul a 1.840.000 de lei. Numele judecătorului mai figurează şi într-un alt dosar pe care R. Moldova l-a pierdut la CEDO în 2008. Cu toate astea, în 2012, printr-un decret al preşedintelui Nicolae Timofti, Petru Ursache a fost decorat cu Ordinul de Onoare – pentru muncă îndelungată şi prodigioasă în domeniul jurisprudenţei, contribuţie substanţială la înfăptuirea justiţiei şi merite în promovarea reformei judiciare şi de drept.
Iulia Sârcu, judecătoare la CSJ din 2005, locuieşte, împreună cu soţul său, fostul procuror din cadrul Procuraturii Generale, Isai Sârcu, pensionat anul trecut, într-o casă de milioane din str. Basarabilor, mun. Chişinău. Cei doi soţi justiţiabili au intrat în posesia terenului în anul 2002, iar în 2012 au reuşit să finalizeze construcţia casei, una cu două niveluri şi mansardă.
Iulia Sârcu şi alţi trei judecători, Galina Stratulat, Iuliana Oprea şi Ion Druţă, au fost sancţionaţi cu mustrare aspră la solicitarea viceministrului Finanţelor, Maria Cărăuş, pentru că au prejudiciat bugetul în proporţii deosebit de mari. Magistraţii au obligat statul să achite companiei Basconlux cheltuielile suportate de aceasta încă în 2007 pentru demolarea Stadionului Republican. Compania cerea aproximativ 14 milioane de lei, inclusiv cheltuielile de judecată, plus 6 milioane de lei dobânzile.
CSM a decis că magistraţii au încălcat legislaţia, prin încălcarea normelor imperative ale legislaţiei în procesul de înfăptuire a justiţiei şi prin utilizarea unor expresii inadecvate în cuprinsul hotărârilor judecătoreşti ori motivarea în mod vădit contrară raţionamentului juridic.
Valentina Clevadî este magistrată din 1991, iar din 2006 lucrează la CSJ. În 2003, pe când judeca la Curtea de Apel Chişinău, magistrata şi soţul său, Vasile, şi-au finisat construcţia casei cu o suprafaţă de 238 m. p. din com. Ciorescu, mun. Chişinău, acolo unde cei doi soţi locuiesc şi astăzi. Imobilul are două niveluri şi mansardă şi este construit pe un teren de aproape 1500 de m. p. Valentina Clevadî declara referitor la imobil: „Lucrez de la 17-18 ani în Justiţie, iar de vreo 15 ani am şi pensie. Puteam să-mi permit să construiesc o casă”.
În 2014, un complet din 5 judecători ai CSJ, din care a făcut parte Iulia Sârcu, Valentina Clevadî, Iuliana Oprea şi Tamara Chişcă-Doneva, dar şi Ion Druţă, a emis o hotărâre prin care Andrei Chiriac, avocat care pretindea că Compania letonă „Aroma-Floris S” i-ar fi datorat 160 mii de euro şi a 55 mii USD, de pe urma unor contracte de asistenţă juridică, urma să primească 4,3 milioane de lei, prejudiciu moral şi material, dar nu de la firma letonă, ci din bugetul statului (!).
Valentina Clevadî a făcut parte şi din completul de judecată de la CSJ care a casat hotărârea magistratei Domnica Manole de la Curtea de Apel, prin care obliga Comisia Electorală Centrală să organizeze un referendum republican pentru modificarea Constituţiei iniţiat de Platforma DA.
Ala Cobăneanu şi-a achiziţionat, în 2014, o casă şi un teren pentru construcţii în or. Cricova, mun. Chişinău, după un credit luat de la Victoriabank în sumă de 1,65 milioane de lei, cu termen de rambursare, iulie 2028. Casa încă nu este finisată, iar la faţa locului pot fi văzute materiale de construcţie, semn că lucrările sunt încă în toi.
Titlul onorific „Veteran al sistemului judiciar” se acordă judecătorului care întruneşte următoarele condiţii:
– are o vechime în funcţia de judecător mai mult de 25 de ani;
– pe parcursul activităţii în cadrul sistemului a manifestat un comportament ireproşabil;
– a susţinut evaluarea performanţelor judecătorilor;
– nu a fost supus răspunderii disciplinare pe parcursul ultimului an de activitate;
– nu a fost suspendat din funcţie pentru că în privinţa lui a fost deschisă urmărirea penală sau că a participat la campania preelectorală în calitate de candidat pentru autoritatea publică.
Titlul de „Decan al autorităţii judecătoreşti” se acordă în aceleaşi condiţii, însă după 30 de ani vechime în funcţie de judecător.
Jurnal.md
