Începând cu anul 2013, cele şase dosare penale finalizate de instanţele de judecată în care figurează numele unor procurori au un singur reprezentant al capitalei, ceilalţi cinci fiind procurori din raioanele ţării.

Potrivit investigaţiei ZdG, doi dintre procurori au fost achitaţi după ce judecătorii au ajuns la concluzia că acuzatorii de stat au devenit victime ale provocărilor CNA, iar unul chiar a fost cruţat din cauza că săvârşise acţiuni de trafic de influenţă „pentru prima dată”.

În primul caz este vorba despre fostul procuror Adriana Popescu, de la Procuratura raionului Floreşti. În mai 2013 Popescu a fost reţinută în flagrant în biroul său după ce a primit 8 mii de lei de la Veronica Rusnac, pe atunci avocată stagiară. Banii ar fi fost solicitaţi de acuzatoarea de stat care, având în gestiune un dosar penal pe numele soţului Veronicăi, a constatat că aceasta nu întrunea condiţiile de participare în procesul penal ca apărător al soţului. Pentru a nu sesiza Uniunea Avocaţilor cu privire la această încălcare, Popescu ar fi cerut bani.

În mai 2015 Judecătoria Floreşti a condamnat-o pe Adriana Popescu la 7 ani de închisoare cu executare, iar în octombrie 2015 Curtea de Apel Bălţi a menţinut decizia. Acum două luni însă, pe 19 aprilie, Popescu a fost achitată de Curtea Supremă de Justiţie, care a casat sentinţa Judecătoriei Floreşti şi a Curţii de Apel Bălţi.

Completul de judecători, format din Petru Ursache, Petru Moraru, Ghenadie Nicolaev, Vladimir Timofti şi Constantin Alerguş, au menţionat că „nu s-a constatat existenţa faptei infracţiunii”. Magistraţii au ajuns la concluzia că procurorul a fost „provocat” de ofiţerii CNA şi denunţător să comită infracţiunea. Unul dintre judecătorii din complet, Ghenadie Nicolaev, a avut însă o opinie separată, considerând că „nu se confirmă pretinsa provocare şi instigare a inculpatei la săvârşirea infracţiunii”.

Procurora Adriana Popescu a fost suspendată în iunie 2013. În mai 2015, când aceasta era luată sub strajă, direct din sala de judecată, PG emitea un comunicat de presă la subiect. Achitarea şi eliberarea recentă a Adrianei Popescu din închisoare însă nu s-a regăsit în niciun comunicat de presă al vreunei instituţii de stat.

Al doilea caz de achitare pe motivul provocării din partea CNA se trage din aprilie 2012, când procurorul Mihail Canţîr, de la Procuratura Orhei, a fost reţinut în flagrant, fiind acuzat că a estorcat 300 de euro pentru emiterea unei ordonanţe de neîncepere a urmăririi penale. Pe 18 decembrie 2012, Judecătoria Botanica, mun. Chişinău, l-a condamnat pe Canţîr la 7 ani de închisoare, doar că în martie 2013 acesta a fost achitat.

Ca şi în cazul Adrianei Popescu, completul de la CSJ, format din judecătorii Constantin Gurschi, Andrei Harghel, Constantin Alerguş, Ion Vâlcov şi Valentina Clevadî, a reţinut că infracţiunea a fost provocată. După ce a fost achitat, Mihail Canţîr a revenit în organele procuraturii, activând până în martie 2014 în cadrul Procuraturii Călăraşi, când a demisionat. Ulterior, el a cerut daune de 570 de mii de lei de la Ministerul Justiţiei pentru acel dosar şi lezarea onoarei şi demnităţii. Instanţa i-a satisfăcut pretenţiile parţial, acordându-i 25 de mii de lei. Anul trecut, Canţîr, prin intermediul instanţei de judecată, a obţinut 71 de mii de lei, îndemnizaţie unică pentru concediere din organele procuraturii.

Al treilea procuror achitat despre care scrie ZdG este Marina Novîi, care activa în cadrul Procuraturii Ciocana, mun. Chişinău. Aceasta a fost reţinută în martie 2012, în flagrant, în timp ce primea 300 de euro de la o persoană căreia i-a promis scoaterea de sub urmărire penală în două dosare în care figura, aflate în gestiunea altui procuror.

În decembrie 2012, Judecătoria Râşcani a achitat-o pe Novîi de săvârşirea infracţiunii de corupere pasivă şi a condamnat-o la o amendă de 3 mii de lei în cazul acuzaţiilor de trafic de influenţă.

Procurorii au atacat sentinţa, cerând 7 ani şi jumătate de închisoare pentru Novîi, însă Colegiul penal al CAC a respins apelul. Cu referire la traficul de influenţă, judecătorii au notat că „ţinând cont de faptul că inculpata a fost instigată de a săvârşi acţiuni ilegale, însă a conştientizat pericolul social al acestora, s-a căit sincer şi s-a caracterizat pozitiv la locul de muncă, a săvârşit acţiuni de trafic de influ­enţă pentru prima dată, asumându-şi obligaţiunea de a nu le mai repeta, instanţa a considerat că prin retrăirile acesteia pentru cele săvârşite deja a fost realizat scopul răspunderii penale”. 

Judecătorii CSJ, Petru Ursache, Ghenadie Nicolaev şi Vladimir Timofti, în octombrie 2013, au respins recursul procurorului, ca fiind depus peste termen, astfel că Marina Novîi a scăpat practic fără pedeapsă. În martie 2012, după ce a fost reţinută în flagrant, Marina Novîi a demisionat din organele procuraturii.

Ziarul de Gardă mai scrie că singurul procuror care stă în puşcărie e Ruslan Canila, de la Procuratura Glodeni. Pe 30 septembrie 2015, acesta a fost condamnat de Curtea de Apel Bălţi la 7 ani de închisoare. Ruslan Canila a fost învinuit că, „participând în calitate de acuzator de stat la examinarea cauzei penale în privinţa lui Grepacevschii Dmitrii în Judecătoria Glodeni, având scopul primirii banilor ce nu i se cuvin, a organizat şi realizat, în complicitate cu Nadejda Pasat şi Andrei Vasîlos, pretinderea de la Grepacevschii Dmitrii a banilor în sumă de 50.000 de euro pentru a contribui şi realiza cu ajutorul judecătorilor din Judecătoria Glodeni şi altor persoane publice eliberarea de sub arest şi emiterea sentinţei de achitare în cauza penală în privinţa lui Grepacevschii”. Pe 24 mai 2012, Canila a fost reţinut în flagrant în timp ce primea 5 mii de euro „ca garanţie” a prezentării întregii sume. 

În octombrie 2013, Judecătoria Făleşti îl achita pe procu­ror, doar că, ulterior, CA Bălţi şi CSJ l-au condamnat, considerându-l pe acesta vinovat de comiterea infracţiunii. Astfel, astăzi Ruslan Canila, care în iunie 2012 a depus cerere de demisie din orga­nele procuraturii, este singurul procuror prins cu mită care se află în închisoare.

Ceilalţi doi procurori condamnaţi în ultimii trei ani şi jumătate s-au ales, mai degrabă, cu pedepse simbolice, notează ZdG. Astfel, în octombrie 2014, prin decizia CSJ a devenit irevocabilă sentinţa de condamnare pentru escrocherie a procurorului Igor Răcilă de la Procuratura Basarabeasca. În mai 2010, acesta a pretins 5 mii de lei pentru a înceta urmărirea penală pe numele unui individ, iar ulterior a primit 3 mii de lei, fiind reţinut. Interesant este că, deşi cazul său nu diferă foarte mult de cele ale altor colegi, procurorul a fost cercetat penal pentru escrocherie şi nu pentru corupere pasivă, articol din Codul Penal care prevede pedepse mai dure. Astfel, în mai 2013, prin sentinţa Judecătoriei Cimişlia, Răcilă a fost condamnat pentru fapta sa la o amendă de 10 mii de lei, cu privarea de dreptul de a activa în organele procuraturii timp de 1 an. Inclusiv judecătorii de la CSJ au menţinut această condamnare. În perioada când a fost anchetat penal, Igor Răcilă a fost suspendat din funcţia de procuror. Astăzi însă, legal, acesta poate reveni în funcţie.

Al treilea procuror condamnat mai mult simbolic este Octavian Jalbă, procuror în cadrul Procuraturii Râşcani, reţinut în flagrant în februarie 2012 după ce a primit 1500 de lei şi 400 de euro pentru a scoate o persoană de sub urmărire penală, fapt care s-a şi produs după primirea banilor. Judecătoria Drochia l-a condamnat pe Jalbă la trei ani de închisoare cu suspendarea executării pedepsei pe un termen de un an, fără dreptul de a activa în organele procuraturii pentru o perioadă de trei ani.

Varianta în limba engleză o puteţi accesa aici.