În R. Moldova, în funcţii de judecători, procurori sau funcţionari publici ajung persoane compromise, convenabile unor grupuri de interese sau apropiate lumii interlope, susţine directorul Serviciului de Informaţii şi Securitate (SIS), Mihai Balan.

Demnitarul precizează că, în procesul de verificare a titularilor şi a candidaţilor la funcţii publice, au fost identificate mai multe cazuri de promovări şi confirmări în funcţii a unor persoane afiliate, compromise şi „convenabile” unor grupuri de interese, dar şi a unora apropiate lumii interlope.

Datele statistice ale SIS arată că fiecare al zecelea candidat pentru numirea într-o funcţie publică sau promovarea într-o funcţie mai înaltă are probleme grave de integritate.

Promovări în grabă

Pe 17 martie curent, preşedintele republicii Nicolae Timofti a semnat decretul cu privire la numirea lui Serghei Gubenco în funcţia de preşedinte al Curţii de Apel Comrat. Magistratul a fost acceptat în funcţia administrativă în pofida raportului negativ prezentat de SIS şi a refuzului anterior al şefului statului de a-l admite pe Gubenco în funcţia de judecător la aceeaşi instanţă.

În octombrie 2015, atunci când Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) l-a propus pe Gubenco pentru funcţia de magistrat la Curtea de Apel Comrat, şeful statului a refuzat să semneze decretul, pe motiv că SIS i-ar fi prezentat probe care demonstrează că judecătorul ar avea probleme de integritate, dar CSM şi-a menţinut repetat votul şi Timofti a trebuit să accepte numirea.

Peste doar trei luni, Consiliul a venit cu o nouă propunere, de a-l face şef al instanţei.

Acuzat de legături cu lumea interlopă

Ziarul NAŢIONAL a intrat în posesia raportului SIS întocmit în privinţa lui Gubenco. Magistratul era acuzat de implicare în aşa-zisa spălătorie rusească prin emiterea unei ordonanţe în valoare de 200 de milioane de dolari, dar şi de faptul că în acea perioadă a fost surprins la întâlniri cu Aliona Staşevskaia, o persoană apropiată businessmanului Veaceslav Platon, despre care se spune că de asemenea ar fi implicat în spălătorie.

Ofiţerii SIS au mai stabilit că Gubenco şi-ar fi procurat în 2014 o locuinţă de lux, în valoare de jumătate de milion de dolari, situată la Odesa, şi înregistrată pe numele unei persoane apropiate. De asemenea, potrivit documentului, judecătorul s-ar afla în legătură cu reprezentanţii lumii interlope din UTA Găgăuzia.

Aceste detalii din raport au fost ignorate de CSM care a insistat să îl promoveze pe Gubenco.

Magistratul pe care l-am contactat să comenteze informaţiile SIS a refuzat să discute cu noi.

Unul din zece, cu probleme de integritate

Cazuri similare există cu duiumul la CSM. Tot în baza unui raport SIS negativ, preşedintele a refuzat anterior numirea în calitate de judecător a Luciei Bagrin, propusă ulterior repetat şefului statului. Iar actualul judecător de la Judecătoria Hânceşti, Natalia Berbec, a fost de două ori respinsă de Timofti pe motiv că raportul SIS a demonstrat existenţa unor legături între viitoarea magistrată şi controversatul om de afaceri Veaceslav Platon.

În anul 2015, SIS a verificat 266 de candidaţi şi titulari la funcţii publice, iar în privinţa a 26 dintre aceştia au fost identificate probleme de integritate. Cu toate acestea, în cele mai multe cazuri, candidaţii au fost promovaţi.

„Acest fapt oferă temei de a presupune existenţa unor situaţii de protecţionism din partea conducătorilor autorităţilor iniţiatoare a verificărilor”, notează Balan în nota informativă la un proiect de lege prin care SIS îşi doreşte lărgirea competenţelor de verificare a funcţionarilor publici, judecătorilor şi procurorilor supuşi controlului SIS.

Potrivit proiectului, SIS îşi propune să obţină dreptul de a putea ridica informaţia privind convorbirile telefonice a persoanei supuse verificării, în scopul constatării interacţiunii candidaţilor/titularilor la funcţii publice cu membri ai lumii interlope sau alte categorii de persoane dubioase sau pentru a demonstra funcţionarea aşa-numitei „justiţii la telefon”.

De asemenea, SIS îşi doreşte să poată culege şi examina informaţii, inclusiv date cu caracter personal, ale persoanelor terţe, afiliate prin rudenie sau afinitate, aflate la întreţinere sau fiind apropiate candidaţilor/titularilor la funcţii publice, pentru a putea verifica situaţiile de camuflare a surselor de venit ilicite.

40 de judecători cu probleme de integritate

„Cererea SIS este una pertinentă”, crede şeful Aparatului Preşedintelui R. Moldova, Ion Păduraru. Potrivit lui, în cazul în care se doreşte ca rapoartele cu privire la integritatea candidaţilor la funcţii publice să fie cât mai complete, este necesar ca instituţiei să îi fie atribuite instrumente suplimentare.

„Şi rapoartele SIS de până acum erau destul de bine documentate. Desigur, în condiţiile în care instituţia nu poate recurge la proceduri speciale în cadrul unui control, informaţiile se bazează pe ceea ce a fost deja constatat oficial, dar şi pe informaţii neoficiale care sunt bine verificate. Astfel, spre exemplu, s-a constatat că un judecător foloseşte o maşină care valorează zeci de mii de euro şi pe care nu o declară, astfel s-a descoperit că un procuror locuieşte de 14 ani într-o casă cu două etaje despre care spune că i-a fost transmisă gratuit în chirie. Pot să vă spun că fiecare informaţie este bine documentată”, a precizat Păduraru.

În cei patru ani de mandat, Nicolae Timofti a respins numirea sau promovarea a circa 40 de judecători, pe motiv că au existat rapoarte SIS negative în privinţa lor. În cele mai multe cazuri, candidaţii au fost propuşi repetat de CSM şi şeful statului a trebuit să semneze decretul de numire.

Un pretext sau o problemă?

Preşedintele CSM, Victor Micu, susţine însă că nu se poate baza pe rapoartele SIS pentru că nu are acces la acestea.

„Membrii CSM nu au acces la secretul de stat şi de aceea de obicei primim nişte note informative seci despre constatările SIS. Din aceste informaţii nu îţi poţi da seama dacă există sau nu dovezi de lipsă de integritate a candidatului”, se scuză judecătorul.

„E doar un pretext pentru a se eschiva”, crede Păduraru. Potrivit lui, membrii CSM au dreptul să solicite acces la secretul de stat, iar procedura nu este complicată.

Spre deosebire de reprezentantul Preşedinţiei, membrii CSM nu văd cu ochi buni proiectul de lege propus de SIS.

„Pretenţiile SIS de a putea intercepta convorbirile telefonice sunt exagerate. Astfel de măsuri se întreprind în cadrul urmăririi penale, în baza unei decizii a judecătorului de instrucţie. Nu este treaba SIS să asculte telefoanele candidaţilor la funcţia de judecător. Rapoartele lor ar trebui să se refere la acţiunile candidaţilor care pot supune riscului securitatea statului”, susţine membrul CSM, Dumitru Visternicean.

Şi Ion Guzun, consilier juridic în cadrul Centrului de Resurse Juridice din R. Moldova, afirmă că intenţiile SIS de a putea asculta telefoanele subiecţilor supuşi controlului de integritate exced limitele unei verificări a candidatului.

„Mai degrabă, cred eu, ar fi necesar ca aceste rapoarte ale SIS să nu mai fie secretizate. Activitatea unui judecător nu are cum să fie secretă şi nici proprietăţile acestuia. Să nu mistificăm cariera unui judecător sau procuror”, recomandă juristul.

Valeriu Munteanu, ministrul Mediului:

„Noi am solicitat controlul SIS în privinţa a trei şefi de secţii din cadrul ministerului şi am constatat, în urma verificărilor, că aceştia „uitaseră” să indice câteva proprietăţi în declaraţia de avere. Sunt mulţumit de rapoartele SIS. Mă interesează însă mai mult rapoartele în privinţa celor de la Inspectoratul Ecologic. Un raport în privinţa unui funcţionar de acolo a arătat că, deşi este bugetar cu un salariu de 4 000 de lei, deţine o colecţie de 125 de arme, dintre care cea mai ieftină costă o sută de euro, iar cea mai scumpă - câteva mii. Urmează să fructificăm colaborarea cu SIS”.

Gaburici a fost controlat de SIS

Legislaţia naţională prevede că SIS are obligaţia să verifice funcţionarii şi candidaţii la funcţii publice importante înainte ca aceştia să fie numiţi sau promovaţi, doar că solicitarea de efectuare a controlului ar trebui să vină din partea celor care organizează concursul de numire. Instituţiile de stat nu se dau însă în vânt să ceară controlul SIS pentru candidaţii pe care urmează să îi aleagă. În prezent, astfel de controale se fac doar în privinţa judecătorilor, procurorilor şi a şefilor de direcţii şi secţii din cadrul Ministerului Mediului, Ministerului Apărării şi Ministerului Afacerilor Externe şi Integrării Europene.

Deşi controlului SIS urmează să fie supuşi şi toţi candidaţii la funcţia de prim-ministru, singurul premier din ultimii ani care a respectat procedura a fost Chiril Gaburici. Potrivit surselor Ziarului NAŢIONAL, în raportul întocmit de SIS, se menţiona despre existenţa unei diplome false şi totuşi acesta a fost ales în funcţie.