„Eu observ că toate amendamentele care se fac poartă un caracter de conflict de interese. Cu alte cuvinte, scopul acestor amendamente nu este îmbunătăţirea situaţiei, creşterea independenţei, a profesionalismului, dar am înţeles că scopul este de a concentra puterea în mâinile unor persoane, special alese în aceste funcţii, de a concentra o anumită putere de examinare a anumitor cazuri de rezonanţă pentru a fi mai uşor să le influenţezi. Acum cercetarea penală este efectuată foarte prost, cu anumite greşeli şi chiar anumite greşeli care sunt făcute intenţionat. Nu trebuie de inventat bicicleta, dar trebuie de procedat corect şi imparţial”, a declarat avocatul Roman Zadoinov.

La rândul ei, avocata Ana Ursachi a adăugat: „Atunci când vorbim despre amendament, înţelegem că aducem o schimbare spre bine asupra unui act normativ. Ceea ce este prima mea obiecţie şi neîncredere cu privire la orice act care ar putea ieşi de sub peniţa acestei comisii, prezidată de ruda lui Vladimir Plahotniuc. O comisie din care fac parte trei-patru transfugi şi aici vorbim de lipsă de moralitate”. 

„Când a apărut informaţia că au fost scântei în cadrul comisiei, am crezut că în sfârşit acele propuneri pe care le-am discutat au ajuns pe masa deputaţilor şi au încercat să le ia în consideraţie, însă nu a fost aşa. Aceste amendamente au fost cusute cu aţă albă. De multe ori o lege poate că nu este rea, dar este prost administrată sau ea se administrează în folosul unor grupări. Eu aşteptam de la comisii să spună că este inadmisibil ca procurorul general să fie desemnat pe criterii politice”, a menţionat fostul procuror Pavel Midrigan. 

În context, apărătorul Zadoinov a mai declarat că prin aceste amendamente se încearcă concentrarea puterii în mâinile unui grup. „Eu văd că este vorba despre experimente pe spatele moldovenilor. Vreau să amintesc tuturor celor care vor experimente că ele se soldează cu eşec. Există deja standardele prevăzute de Consiliul Europei privind rolul procurorului şi a întregii procuraturi în sistemul de drept al tuturor statelor membre ale Consiliului. Nu trebuie să inventăm nişte biciclete cu şapte roţi. Acum ei vor să ia totul sub dânşii, sub procuratură, astfel ca să nu mai existe nicio independenţă şi să fie control absolut asupra organului de urmărire penală”, a punctat expertul.

Aceste amendamente au fost incluse pe agenda Comisiei, chiar dacă raportul pentru a doua lectură a fost aprobat. Mai mult, amendamentele propuse au fost o dată respinse în prima lectură. De această părere este deputatul liberal-democrat Tudor Deliu, care a făcut o scurtă analiză a situaţiei din cadrul comisiei într-o intervenţie telefonică. 

„Proiectul de lege cu privire la Procuratură a fost discutat şi votat în prima lectură. Mai apoi, au fost discutate amendamentele în comisii, pentru a doua lectură. Ne-am trezit vineri cu agenda Comisiei Juridice, unde a fost inclus proiectul cu privire la legea Procuraturii, fiind anterior aprobat raportul pentru a doua lectură. Eu cred că organul legislativ al ţării, mă refer la Parlament, este abilitat să respecte legislaţia Republicii Moldova, însă ne-am trezit că a venit o sinteză de amendamente fără autor. Noi trebuia să le discutăm, respectiv peste noapte au venit aceste modificări, apropo cum a fost format şi guvernul – lunatic, pe la miez de noapte. Şi în cadrul Comisiei Juridice s-a admis o încălcare gravă a regulamentului – nu se discută amendamente după aprobarea raportului pentru a doua lectură. Nu putea fi format grup de lucru după aprobarea proiectului pentru a doua lectură şi vreau să spun că au parvenit acele amendamente care au fost respinse în prima lectură”, a explicat Deliu. 

Amintim că discuţiile în contradictoriu din cadrul Comisiei parlamentare Juridice au început din primele minute ale şedinţei când PLDM a propus scoaterea de pe ordinea de zi a amendamentelor prezentate pe ultima sută de metri. Ulterior, fracţiunea PLDM a părăsit sala fiind nemulţumită de introducerea pe ordinea de zi a mai multor amendamente la Proiectul legii cu privire la Procuratură, care în viziunea liberal-democraţilor, dar şi a reprezentanţilor societăţii civile, schimbă conceptul iniţial al reformei. Unele modificări au fost propuse de PD şi susţinute de procurorul general.

Proiectul de lege cu privire la Procuratură a fost aprobat în prima lectură în luna mai 2015 şi prevede că procurorul general va avea un mandat de 7 ani, în loc de 5, cât este în prezent. 

Varianta în limba engleză o puteţi accesa aici.