Mulţi la Chişinău îşi legau, până ieri, speranţa de noul procuror general. Ani la rând, societatea civilă şi prietenii externi ai Republicii Moldova au exercitat presiuni asupra guvernării oligarhice să adopte o nouă lege a Procuraturii în speranţa că se va reuşi, astfel, scoaterea acestei instituţii de sub influenţă politică şi că va începe, în sfârşit, adevărata luptă contra corupţiei mari. Numai că schimbarea mecanismului de selectare şi numire a procurorului general nu a condus la nici o schimbare consistentă. Cel care a deţinut până acum interimatul funcţiei de procuror general, şi pe care presa l-a suspectat în repetate rânduri că ar deservi gruparea oligarhică aflată la putere, a preluat oficial această funcţie.

Învestit pe furiş 

Eduard Harunjen a fost învestit joi, la sfârşit de zi, de către preşedintele încă în funcţie Nicolae Timofti, în condiţii absolut obscure, fără presă - la fel cum a fost învestit şi actualul Guvern în ianuarie 2016, la miez de noapte şi după ce purtătorul de cuvânt al şefului statului a minţit spunând că preşedintele nu va primi, în acea noapte, jurământul noilor membri ai Guvernului. A doua zi, purtătorul de cuvânt şi-a dat demisia, pentru că a fost pus să mintă, pentru a adormi vigilenţa liderilor protestatari.

Numirea procurorului general a devenit o prerogativă a preşedintelui în urma unei reforme a Procuraturii încheiată luna trecută cu amendarea Constituţiei.

Vrea să sporească credibilitatea Procuraturii prin inhibarea atacurilor mediatice

Harunjen a spus că îşi propune să sporească credibilitatea Procuraturii Generale, să crească profesionalismul subalternilor, să asigure o independenţă reală procurorilor şi să mărească numărul de dosare de rezonanţă. În discursul său de prezentare la proba „Interviul”, el a vorbit despre faptul că orice atac mediatic asupra procurorilor ar trebui taxat de către CSP sau de instituţia din care face parte procurorul respectiv, menţionând că aceste cazuri reprezintă „ingerinţe în activitatea procurorilor”. Potrivit lui, este vorba despre apărarea cinstei şi demnităţii profesionale a procurorului.
Graba cu care a fost învestit procurorul general a generat reacţii dure din partea societăţii civile şi a opoziţiei politice atât de dreapta, cât şi de stânga.

Suspiciuni de integritate

Mai multe organizaţii neguvernamentale au semnat o declaraţie în care dezaprobă felul în care Eduard Harunjen a fost învestit în funcţia de procuror general şi solicită şefului statului să facă publică informaţia cu privire la verificarea integrităţii acestuia, pusă la dispoziţie de Serviciul de Informaţii şi Securitate. De asemenea, societatea civilă îi cere lui Harunjen să vină cu explicaţii publice privind legalitatea provenienţei averilor sale şi acţiunile sale legate de evenimentele tragice din aprilie 2009 în care a fost implicat. Totodată, organizaţiile neguvernamentale solicită Autorităţii Naţionale de Integritate să efectueze controlul averii procurorului general.

Pe numele lui Harunjen a fost iniţiată, în 2010, o procedură disciplinară, pentru că ar fi nimicit un dosar penal pornit pe faptul decesului unui tânăr, Ion Ţîbuleac, în urma protestelor violente din 7 aprilie 2009. Harunjen deţinea atunci funcţia de şef al Secţiei control al urmăririi penale. Colegiul disciplinar a constatat că acesta şi-ar fi îndeplinit necorespunzător obligaţiile de serviciu şi l-a sancţionat cu avertisment. Dar procedura disciplinară a fost oprită atunci de Consiliul Superior al Procurorilor. În cadrul probei interviului, membrii CSP l-au întrebat despre acest incident, iar Eduard Harunjen a declarat că acesta este un subiect sensibil pentru el, menţionând că decesul tânărului doar a coincis cu protestele din 7 aprilie şi că ar fi fost vorba despre un suicid. El a subliniat că atunci au fost mai multe cazuri de suicid, care ar fi coincis cu evenimentele din aprilie 2009.

Mecanismele democratice nu funcţionează într-un stat capturat

În opinia preşedintei Asociaţiei „Transparency International - Moldova”, Lilia Caraşciuc, în actualele condiţii, când statul Republica Moldova este capturat, la funcţia de procuror general nu putea fi numită o persoană integră: „S-a întâmplat un lucru foarte logic: statul capturat şi-a găsit un procuror general care este manipulabil, loial acestui sistem”, a comentat Caraşciuc. Ea a subliniat că, deşi a fost un concurs transparent la prima vedere, „mecanismele democratice sunt disfuncţionale într-un sistem ca cel din Republica Moldova, care se apropie de unul dictatorial”.

Liderul Partidului Acţiune şi Solidaritate, Maia Sandu, susţine că „numirea unui procuror general agreat de Plahotniuc a fost parte a înţelegerii care i-a adus lui Igor Dodon sprijinul PD” în alegerile prezidenţiale. „Un spectacol prost, jucat de un actor prost. Până în ultima clipă am sperat că preşedintele Timofti nu va ceda definitiv mofturilor lui Plahotniuc. M-am înşelat. Acesta a semnat, în mare grabă şi pe furiş, decretul de numire a lui Harunjen în funcţia de procuror general”, a comentat Maia Sandu. Potrivit ei, „această găselniţă îi pică bine şi lui Dodon”: „După ce timp de trei săptămâni nu a scos nici un cuvânt despre corupţie şi despre 'coordonatorul' acesteia (se teme în continuare să-i zică pe nume), Dodon şi-a amintit abia ieri de numirea procurorului general. Acum vrea să-l creadă cineva că intenţiona să respingă candidatura lui Harunjen.

Igor Dodon o acuză pe Maia Sandu de faptul că a fost învestit Harunjen 

Preşedintele ales, pro-rusul Igor Dodon, spera să facă el numirea, dar victoria sa la alegerile prezidenţiale de luna trecută încă nu a fost validată. Marţi, Dodon a declarat că învestirea sa ar fi tărăgănată intenţionat aşa încât majoritatea parlamentară controlată de Partidul Democrat să aibă timp să ia fără el o serie de decizii-cheie.

Acum, Dodon îi acuză pe Maia Sandu şi Andrei Năstase (liderul PPDA) de faptul că a fost numit Eduard Harunjen în calitate de procuror general. El sugerează că Maia Sandu a greşit atunci când a contestat rezultatele turului doi al alegerilor din 13 noiembrie, deoarece aceasta a condus la tergiversarea învestirii lui în funcţia de preşedinte. Conform legislaţiei, Curtea Constituţională nu poate valida rezultatele alegerilor până când instanţele de judecată nu se pronunţă asupra tuturor contestaţiilor ca urmare a alegerilor.

„Ceea ce aţi făcut voi e o mare greşeală politică. Iată ce se întâmplă atunci când frustrarea şi emoţiile înăbuşă raţiunea. Am propus sa discutăm imediat după alegeri, pe 14 noiembrie. Aţi refuzat. În loc să luptaţi cu guvernarea, aţi ales să vă răzbunaţi pe mine. Cu ce s-au ales cetăţenii de la asta? Dacă aţi făcut-o inconştient, tergiversând validarea mandatului meu, înseamnă că nu sunteţi politicieni maturi. Dacă aţi făcut-o conştient, înseamnă că sunteţi nişte laşi politici, ambii”, s-a adresat Dodon celor doi politicieni pro-europeni (Maia Sandu şi Andrei Năstase).

Andrei Năstase cheamă societatea civilă să se mobilizeze

În replică, liderul PPDA, Andrei Năstase, a spus că „Plahotniuc, Dodon şi Timofti vor răspunde penal, în cadrul unui proces unic, pentru actul de uzurpare a puterii de stat, iar pedepsele vor fi individualizate după contribuţie”.

Năstase a chemat societatea civilă să se convoace de urgenţă şi să ia atitudine privind „desemnarea criminală a unui procuror general corupt”.
Reacţia Preşedinţiei

În legătură cu acuzaţiile precum că preşedintele Timofti s-ar fi grăbit cu învestirea discretă a procurorului, Preşedinţia a explicat că „dat fiind faptul că preşedintele nu a avut obiecţii faţă de candidatul desemnat de Consiliul Superior al Procurorilor, a decis ca depunerea jurământului să aibă loc astăzi”.

Iar însăşi procurorul Eduard Harunjen a spus că nu cunoaşte regulile protocolare şi că doar s-a conformat: „Dacă a deranjat pe cineva, îmi pare rău. Nu cred că trebuia de făcut spectacol cu fanfară şi aplauze din acest eveniment", a menţionat el.

La concursul pentru funcţia de procuror general al Republicii Moldova au participat 6 candidaţi. Potrivit noii Legi a Procuraturii, procurorul general este numit în funcţie de preşedintele Republicii Moldova, la propunerea Consiliului Superior al Procurorilor, pe un termen de 7 ani.