La sfârşitul lunii iunie curent, Judecătoria Buiucani îl condamna la nouă ani de închisoare pe Vlad Filat pentru trafic de influenţă şi corupere pasivă şi decidea să-i confişte bunurile, pentru că, potrivit rechizitoriului, ar fi primit „personal sau prin intermediari” bunuri şi servicii în valoare de aproape 39,6 de milioane de dolari (peste 795 de milioane de lei).
La Curtea de Apel, care a menţinut pe 11 noiembrie curent termenele de arest pentru politician, această sumă aproape s-a înjumătăţit, ajungând la 23,6 milioane de dolari (peste 472 de milioane de lei).
Gurin: „Vlad Filat a estorcat şi a primit 260 de milioane de dolari”
Pe 15 octombrie 2015, procurorul general de atunci, Corneliu Gurin, a venit în Parlament şi a solicitat de la tribuna centrală ridicarea imunităţii deputatului PLDM, Vlad Filat, cerere satisfăcută imediat de majoritatea deputaţilor, după ce spicherul democrat Andrian Candu a citit proiectul hotărârii, în timp ce Renato Usatîi înconjura Parlamentul ca să se asigure că fostul premier nu va fugi.
„Avem probe concludente vizând implicarea lui Vlad Filat în fraudele de la Banca de Economii. Au fost audiaţi martori, există depoziţii confirmate, documente şi declaraţii. Un vot negativ dat solicitării noastre înseamnă cel puţin suspendarea anchetei pe o durată incertă, în timp ce prejudiciul este estimat la sute de milioane de euro. (...) Este vorba de o crimă deosebit de gravă, de situaţii legate de influenţarea martorilor, distrugerea probelor, imposibilitatea aplicării sechestrelor pe anumite bunuri pentru recuperarea prejudiciului creat la BEM”, părea sigur Gurin în Parlament.
Potrivit solicitării pe care a depus-o acelaşi Gurin în Legislativ, Vlad Filat „a estorcat şi a primit de la directorul „Dufremol”, Ilan Şor, mijloace financiare, bunuri şi servicii ce nu i se cuvin, în sumă de peste 60 de milioane de dolari. (…) Totodată, în perioada 2013-2014, Vlad Filat a pretins şi a primit de la Ilan Şor, personal şi prin mijlocitori, bani, servicii şi alte bunuri în sumă totală de peste 190 de milioane de dolari”, mai scrie Ziarul NAŢIONAL.
În aceeaşi zi, în presă apărea autodenunţul lui Şor, semnat cu două zile mai devreme, împotriva lui Vlad Filat în care acesta povestea cum i-ar fi dat bani lui Vlad Filat şi în schimbul căror servicii ale politicianului. Vlad Filat a fost dus la Centrul Naţional Anticorupţie şi încătuşat în aceeaşi zi, pe 15 octombrie 2015.
Procurora Beţişor: „Suma mijloacelor financiare de care a beneficiat Filat este de circa 800 de milioane de lei”
Peste două luni, procurora responsabilă de caz, Adriana Beţişor, anunţa triumfător într-o conferinţă de presă că a trimis dosarul lui Vlad Filat în judecată.
În total, suma estimată pe capetele de acuzare expediate pe 23 decembrie 2015 în instanţa de judecată în dosarul Filat era de 800 de milioane de lei, adică 40 de milioane de dolari.
„Suma mijloacelor financiare de care a beneficiat Filat este de circa 800 de milioane de lei. Sursa şi provenienţa mijloacelor financiare sunt din BEM. Modalităţile de primire a banilor erau diferite, inclusiv viramentul şi numerarul prin intermediul unor persoane de încredere. O parte din bani a fost transmisă şi prin alimentarea cardurilor bancare. Filat a mai beneficiat de zboruri comandate, evaluate la 1,5 milioane de lei şi servicii hoteliere de 1,5 milioane de lei”, preciza Beţişor.
Procurora mai adăuga faptul că 392 de milioane de lei ar fi ajuns la Filat prin transferuri bancare, iar alte 398 de milioane – în numerar sau prin alimentarea cardurilor bancare, adică în total 790 de milioane de lei.
Judecătoria Buiucani este de acord cu Beţişor
Pe 27 iunie 2016, după opt luni de la arestarea lui Vlad Filat şi un proces cu uşile închise, Judecătoria Buiucani anunţă verdictul: nouă ani de închisoare, 60 de mii de lei amendă şi confiscarea bunurilor acestuia.
Ulterior, pe site-ul Judecătoriei a fost publicată o parte din rechizitoriu, potrivit căreia, în total, Vlad Filat ar fi pretins şi primit personal sau prin intermediari bunuri şi servicii în valoare de 795 822 418 milioane de lei. Adică, sumă apropiată celei cu care operase mai devreme Adriana Beţişor.
„Este o sentinţă ilegală. Faptul că acest proces nu a fost public demonstrează că hotărârea este ilegală. Trebuia să vedeţi probele prezentate de procurori. Nu sunt veridice. Nu am încredere în Curtea de Apel. Mă voi adresa la CEDO”, a declarat Vlad Filat imediat după pronunţarea sentinţei.
Igor Popa, avocatul lui Vlad Filat, avertiza că „majoritatea probelor acumulate în acest dosar au probleme grave de admisibilitate şi au fost acumulate cu erori şi vicii de procedură” şi anunţa că „acest dosar nu are nicio legătură cu frauda bancară”.
Atât acuzarea, cât şi apărarea s-au arătat nemulţumite de verdictul Judecătoriei Buiucani în dosarul lui Vlad Filat şi l-au atacat cu recurs la Curtea de Apel Chişinău.
Curtea de Apel înjumătăţeşte suma dictată de Judecătoria Buiucani
Înainte de decizia Curţii de Apel, portalul anticorupţie.md a demonstrat că trei tinere din Federaţia Rusă care, potrivit mărturiilor lui Ilan Şor, i-ar transmis la indicaţia sa lui Vlad Filat peste 320 de milioane de lei, adică peste 16 milioane de dolari, nu au habar de acest caz şi nici nu au fost vreodată în R. Moldova. Chiar dacă fetele au statut de „martori-cheie” în dosar, judecătorii nu dau curs cererii avocaţilor lui Vlad Filat de a le aduce în R. Moldova şi a le audia.
Ilan Şor, cercetat pentru spălarea a cinci miliarde de lei de la BEM şi plasat în arest la domiciliu (!), refuză să depună mărturii la Curtea de Apel în dosarul lui Vlad Filat, declarând că acestea ar putea fi „împotriva intereselor sale”.
Cu două zile înaintea turul doi al alegerilor prezidenţiale din R. Moldova, pe 11 noiembrie 2016, preşedintele completului de judecată de la Curtea de Apel, Nichifor Corochii, citeşte: „A admite recursurile avocaţilor (…) doar în partea ce depăşeşte suma remunerării ilicite de 472 537 568 de lei”. Adică, CA îi incriminează lui Vlad Filat că a primit 23,6 milioane de dolari şi păstrează termenele de nouă ani de închisoare pentru fostul premier Vlad Filat.
Chiar dacă nu a vrut să audieze fetele din Federaţia Rusă, martore în dosarul lui Vlad Filat, completul de judecată de la Curtea de Apel a scăzut suma pe care Vlad Filat ar fi luat-o drept mită cu peste 323 de milioane de lei, adică exact cât spune Şor că i-ar fi transmis lui Vlad Filat prin intermediul celor trei cetăţence ale Federaţiei Ruse.
Avocaţii lui Vlad Filat au anunţat că vor depune o cerere de tragere la răspundere a lui Ilan Şor pentru mărturii mincinoase şi probe falsificate, luate în seamă de procurori (!), dar şi de magistraţii de la Buiucani. Acest lucru nu a fost comentat de procurora Beţişor care, spre deosebire de procesul de la Judecătoria Buiucani, când făcea declaraţii după fiecare şedinţă, la Curtea de Apel nu a mai ieşit în faţa jurnaliştilor.
Apărarea afirmă în continuare că dosarul politicianului nu are nimic cu frauda bancară, iar pe masa judecătorilor ar fi „un ceas”, „un automobil” şi „nişte bilete la avion”.
„Toată mass-media în tandem cu procurorii au trâmbiţat că Vlad Filat se face vinovat de furtul miliardului, dar asta nu s-a adeverit. Este un dosar cu probe artificiale acuzatoare şi singurul scop al acestui dosar a fost ca Vlad Filat să fie distrus personal şi să fie eliminat de pe arena politică a Republicii Moldova”, a declarat Igor Popa după pronunţarea sentinţei de către Curtea de Apel.
Nouă procente
Dacă facem calculele de rigoare, iese că judecătorii îi incriminează lui Vlad Filat 9% din suma anunţată de fostul procuror general, Corneliu Gurin, în Parlament şi 59% din cea pronunţată de Adriana Beţişor în conferinţa de presă de pe 23 decembrie 2015. Încercările Ziarului NAŢIONAL de a lua legătura cu Corneliu Gurin au eşuat, fiindcă acesta nu a răspuns la apelurile telefonice repetate.
Procurora Adriana Beţişor nu a stat să asculte întrebările jurnaliştilor, spunând că, odată cu intrarea în vigoare a noii Legi a procuraturii, din august curent, procurorii nu mai au dreptul să facă declaraţii pentru presă, fiindcă „ne asumăm prea multe lucruri”.
Jurnal.md
