Deputatul român Matei Dobrovie: Plahotniuc se teme ca mişcarea protestatară din România să nu inspire una similară şi în Republica Moldova // INTERVIU

Deputatul român Matei Dobrovie: Plahotniuc se teme ca mişcarea protestatară din România să nu inspire una similară şi în Republica Moldova // INTERVIU
Sursa: www.dw.com Foto: epochtimes-romania.com 25.01.2017 15:39
Într-un interviu acordat corespondentului DW de la Chişinău, proaspăt alesul deputat USR, Matei Dobrovie, vorbeşte despre „înfrăţirea” politică a corupţilor de pe cele două maluri ale Prutului.

DW: - Urmărim zilele acestea evenimentele din România, legate de proiectele vizând graţierea, modul cum se opune societatea şi înţelegem unde am greşit noi, basarabenii: le-am dat, ca şi voi, penalilor pârghiile puterii... Numai că noi, deşi am protestat, nu am reuşit să-i blocăm. Cum reuşiţi voi să faceţi asta în România?

Matei Dobrovie: - Cetăţenii din România, ca şi cei din Republica Moldova, îşi doresc să trăiască mai bine. E normal. În România, PSD şi satelitul său ALDE au câştigat alegerile detaşat printr-o serie de măsuri populiste – măriri de pensii şi de salarii pentru medici şi profesori, scăderi de impozite – trecute în programul de guvernare, deşi era clar că nu sunt sustenabile.

Imediat după câştigarea alegerilor s-a văzut însă că agenda noii puteri cuprindea măsuri care nu au fost trecute în programul de guvernare. Graţierea politicienilor corupţi aflaţi în închisoare sau urmăriţi penal în libertate, închiderea a mii de dosare... Toate acestea sub pretextul unei probleme reale – supraaglomerarea din închisori, condiţiile inumane din penitenciare şi banii pe care statul îi pierde din acest motiv prin decizii CEDO.

Referitor la proteste, acestea au dat rezultate atunci când guvernul Ponta a căzut, dar a fost nevoie de o tragedie umană, cea de la „Colectiv”, şi de o emoţie puternică pentru ca populaţia să conştientizeze un fapt clar: corupţia ucide! Problema de fond însă nu a fost rezolvată. Politicienii penali au primit din nou puterea, păcălind o parte din electorat cu o virtuală bunăstare. În prezent au pornit o contra-revoluţie prin care se încearcă amputarea instituţiilor anti-corupţie şi scăparea corupţilor de justiţie.

Nu putem spune că am reuşit să-i blocăm decât temporar. Actuala majoritate vrea „dreptate până la capăt” pentru penali. Ei luptă pentru a-şi păstra libertatea şi averile, aşa că nu vor da uşor înapoi. Totuşi, spre deosebire de Republica Moldova, preşedintele nostru, Klaus Iohannis, nu este înţeles cu majoritatea parlamentară, printr-un fals joc de opoziţie, astfel încât mai există o contrapondere, dovadă că şeful statului a luat deschis atitudine împotriva graţierii, s-a dus la şedinţa de guvern pentru a bloca ordonanţele de urgenţă şi a declanşat procedurile de referendum.

În schimb, Igor Dodon pare mult mai preocupat de lupta împotriva limbii române, a istoriei românilor şi de alte teme false, decât de problemele care-i preocupă pe cetăţeni – corupţia şi sărăcia. În plus, USR, un partid nou, curat, care uzează de toate instrumentele pe care le are la dispoziţie pentru a contracara abuzurile majorităţii, a intrat în Parlament şi noi chiar facem opoziţie.

O altă diferenţă între cele două maluri ale Prutului este că instituţiile anti-corupţie funcţionează în România eficient. DNA a obţinut condamnări în peste 90% din cazuri, potrivit şefei instituţiei, în timp ce CNA din Moldova nu se poate lăuda cu astfel de performanţe.

Să nu uităm însă că în România lupta anti-corupţie a început cu aproape 10 ani în urmă, că România a beneficiat de sprijinul Bruxelles-ului, dar şi că UE nu a renunţat încă la MCV. Şi în România eforturile făcute până acum trebuie consolidate şi continuate.

Am sesizat că PSD din România şi PD din Republica Moldova se curtează reciproc - ba cu mesaje de susţinere la congrese, ba se ajută mediatic în campaniile electorale... În Republica Moldova, PD este condus acum oficial de controversatul oligarh Vladimir Plahotniuc. Acest parteneriat între două partide cu fruntaşi asupra cărora planează suspiciuni de corupţie nu vi se pare cumva relevant?

Este cunoscut faptul că Vladimir Plahotniuc este bun prieten cu Liviu Dragnea. Plahotniuc însuşi a afirmat într-un interviu recent că PDM şi PSD sunt înfrăţite. Cei doi lideri au şi multe în comun. Ambii au vrut să ajungă premieri, dar preşedintele Timofti, respectiv Iohannis, au refuzat să-i desemneze. Totuşi cei doi n-au renunţat la aceste planuri de mărire. Domnul Dragnea a cerut Avocatului Poporului să atace legea prin care o persoană cu o condamnare penală definitivă nu poate ocupa o funcţie în guvern, iar liderul PDM pare că se pregăteşte pentru funcţia de premier, după ce a preluat conducerea partidului.

Acest parteneriat este relevant pentru că atât PSD, cât şi PDM se opun luptei anti-corupţie şi unei justiţii independente. Mai mult, ei se tem de popor şi de proteste şi încearcă să le discrediteze prin televiziunile pe care le controlează. Nu întâmplător relatările despre protestele masive de la Bucureşti în presa din Republica Moldova au fost foarte puţine. Plahotniuc se teme ca mişcarea protestatară din România să nu inspire una similară şi în Moldova. Tema anti-corupţiei sub deviza ”DNA, treceţi Prutul” este şi mai sensibilă la Chişinău decât la Bucureşti.

Aţi văzut, probabil, semnalele de alarmă transmise de Monica Macovei despre instaurarea dictaturii în Republica Moldova - cu atacuri asupra presei şi încercări de a legaliza, prin aşa-numita „amnistie fiscală”, banii furaţi de la oameni. În ce măsură mai credeţi că ar fi justificat, în aceste condiţii, ca România să mai trimită bani în Moldova? Cât de siguri sunteţi că banii aceştia nu sunt furaţi şi că ajung la oamenii simpli?

Legalizarea furtului nu poate fi acceptată nici la Chişinău, nici la Bucureşti. România trebuie să condiţioneze banii acordaţi Republicii Moldova de reforme reale şi să vegheze pe cât posibil la cheltuirea corectă a acestora. Mai mult, România trebuie să investească mai mult în întărirea societăţii civile şi a presei din Republica Moldova, nu să canalizeze mereu fondurile către buzunarele unor politicieni doar pentru că aceştia se declară pro-europeni.

Societatea moldovenească este foarte divizată – pe criterii lingvistice, identitare, geopolitice, religioase, etc. Piaţa mediatică este dominată de propagandă internă şi externă. Clasa politică este extrem de coruptă, controlează justiţia şi 90% din piaţa mediatică... Cum, în asemenea condiţii, să identifici o idee naţională care să unească societatea?

O idee naţională? Aş spune mai degrabă că lipseşte un proiect de ţară, cu obiective clare – o radiografie a stării de fapt, unde sunteţi şi unde vreţi să ajungeţi. Ce ar putea să-i unească pe toţi cetăţenii este dorinţa de a avea un stat cu instituţii funcţionale, nu un stat oligarhic, capturat. Până la urmă, indiferent de diviziunile etnice, lingvistice, geopolitice, toţi cetăţenii vor să trăiască mai bine. Dacă statul nu le oferă perspective, el a eşuat. Cred că actuala clasă politică a eşuat să le ofere cetăţenilor ce-şi doresc şi trebuie schimbată. Un proiect onest pentru Republica Moldova ar trebui să fie de-oligarhizarea şi ieşirea din sărăcie. Asta nu se poate face decât prin realizarea reformelor absolut necesare privind independenţa justiţiei, lupta anti-corupţie, însănătoşirea sectorului bancar şi investigarea fraudelor. Pe scurt, europenizare.

Sunteţi un deputat român tânăr. În Moldova, unii au făcut din funcţia de deputat o meserie. Stau în Parlament de peste două decenii... Cum sunt atraşi tinerii în politica românească? De ce aţi decis să faceţi politică, dacă se ştie că e murdară?

Tocmai pentru că era nevoie de o alternativă ca de aer. Tinerii nu sunt atraşi în politica românească în general decât dacă sunt fiii unor politicieni. Eu am intrat în politică atunci când am simţit că doar simpla contestare în stradă sau criticare a actualei clase politice îmbătrânită în rele nu sunt suficiente. Am înţeles că nu mai avem ce să aşteptăm de la partidele care au fost în Parlament până la alegerile din 2016, deoarece ele s-au dovedit complet nereformabile, incapabile să genereze lideri pe criterii de meritocraţie. Aceste partide sunt profund corupte, simple găşti de apărare a unor interese personale... Noi, oamenii care n-am mai făcut niciodată politică, trebuie să construim alternativa pe care ne-o dorim.

După nouă ani de presă, am decis să trec de partea cealaltă a baricadei şi nu doar să critic ce nu merge - să mă implic direct pentru a încerca să schimb lucrurile în bine. Am realizat capitolul dedicat politicii externe din programul USR intitulat ”România în lume”, iar acum sunt membru al Comisiei de politică externă şi vicepreşedinte al Comisiei pentru românii din afara graniţelor. Am intrat în Parlament pentru că mă simţeam nereprezentat de clasa politică şi vreau să-i reprezint cu adevărat pe oameni.

Cum vedeţi relaţia România – Republica Moldova peste 10 ani?

Este posibil ca în 10 ani să nu mai vorbim despre Republica Moldova în forma actuală. Nu-mi plac predicţiile şi scenariile, dar un stat nefuncţional nu poate rezista la nesfârşit – fie se reformează, fie eşuează. Până în 2027, trebuie însă să luăm în calcul pericolul mare care vine la alegerile parlamentare din 2018 – şi anume ca pro-ruşii să câştige majoritatea constituţională, tocmai din cauza corupţiei acestui regim aşa-zis „pro-european”. Atunci vor putea umbla la Constituţie, cu consecinţe dezastruoase precum federalizarea sau denunţarea Acordului de Asociere la UE.

Tot în perspectiva lui 2027 trebuie luate în serios şi consecinţele depopulării accentuate a Republicii Moldova. Partidele politice de orice culoare şi experţii din România trebuie să răspundă serios la întrebări precum: cine va mai rezista în Republica Moldova în condiţii de sărăcie extremă, lipsa reformelor în  domenii precum justiţia şi sănătatea? Cum va funcţiona statul Republica Moldova cu remitenţe tot mai puţine din diaspora?

România are interesul ca Republica Moldova să fie un stat funcţional şi trebuie să încurajeze reformele, interconectările energetice şi de transport şi stabilirea unui cadru legal predictibil, care să o facă o destinaţie mai atractivă pentru investitorii români şi străini.

Ştiri similare

ULTIMELE ŞTIRI