De altfel, socialiştii, care până acum au fost forţa dominantă în Parlamentul de la Paris, au înregistrat un scor catastrofal, ar urma să obţină cel mult 35 de mandate, spre deosebire de cele 280 câştigate la alegerile precendente. Componenţa finală a legislativului va fi stabilită abia după turul al doilea de scrutin de săptămâna viitoare.

Îngrijorătoare a fost rata mică a prezenţei la vot. Doar 48% dintre alegători au mers azi la urne, în timp ce în turul doi al prezidenţialelor procentrul a fost de aproape 78%.

„Suntem recunoscători pentru încrederea arătată tuturor oamenilor noi din partidul nostru şi care se află aici, alături de mine. Jumătate sunt femei, două treimi dintre ei nu au deţinut niciodată o funcţie publică, nu toţi împărtăşesc aceleaşi vederi politice, dar toţi au aceeaşi voinţă de a acţiona”, a spus Catherine Barbaroux, preşedintele partidului Republica În Marş.

„Alegătorii patrioţi din circumscripţiile unde am ajuns în turul al doilea să meargă în număr mare la vot duminica viitoare. O mobilizare puternică ne-ar putea aduce victoria în mai multe circumscripţii, iar aceste victorii sunt esenţiale. În Adunarea Naţională este nevoie de o opoziţie reală pentru a ţine piept politicilor catastrofale ale lui Emmanuel Macron”, a spus Marine Le Pen, preşedintele Frontului Naţional.

„Turul de scrutin de duminica viitoare va fi ori unul al amplificării, ori unul al pluralismului. Dacă această majoritate absolută va fi sporită, atunci practic nu va mai exista opoziţie şi vom avea deci o Adunare Naţională asupra căreia nu va exista un control real, de unde vor dispărea dezbaterile democratice”, a spus Jean-Christophe Cambadélis, secretarul Partidului Socialist.

Alegerile parlamentare din Franţa se desfăşoară în două tururi de scrutin. Următorul este programat duminica viitoare.

Un alt element inedit al acestor alegeri este intrarea în vigoare a legii referitoare la cumulul de mandate. Mai precis, spre deosebire de situaţia de până acum, viitorii deputaţi nu vor putea să-şi mai exercite simultan şi un mandat executiv local (de pildă, să fie şi primari, şi deputaţi, aşa cum a fost actualul premier).