Articolul declarat joi ca neconstituţional prevedea că un alegător care nu şi-a exercitat dreptul de vot 'în două scrutine consecutive de acelaşi fel' — parlamentare, prezidenţiale sau locale—, fără un motiv valid, va fi radiat din registrul electoral pentru următoarele alegeri.

Decizia Curţii, luată în unanimitate, survine în urma contestaţiei înaintate de Avocatul Poporului, Maia Manolova. Într-un comunicat, instanţa a explicat că articolul respectiv încalcă o serie de prevederi constituţionale. Motivarea integrală a deciziei urmează să fie dată publicităţii săptămâna viitoare.

Sesizarea Avocatului Poporului nu a contestat introducerea obligativităţii votului, ci numai sancţiunea impusă alegătorilor.

În consecinţă, prevederea referitoare la votul obligatoriu rămâne în vigoare, chiar dacă decizia Curţii o face inaplicabilă.

În aprilie 2016, în favoarea amendamentului au votat 109 parlamentari, 74 s-au pronunţat împotrivă, iar 10 s-au abţinut. Principalele partide de opoziţie, Partidul Socialist Bulgar şi Mişcarea pentru Drepturi şi Libertăţi, au votat împotrivă, denunţând amendamentul ca neconstituţional şi anunţându-şi intenţia de a-l contesta la Curtea Constituţională.

Fostul guvern de centru-dreapta condus de Boiko Borisov a susţinut introducerea votului obligatoriu, argumentând că măsura va reduce fraudele electorale şi va creşte legitimitatea instituţiilor politice ale statului bulgar. La precedentele alegeri, din 2014, rata de participare a fost de 51%, cea mai scăzută din ultimii 25 de ani, iar rezultatul a fost un parlament foarte fragmentat.

După demisia guvernului Borisov, Bulgaria este condusă de un guvern interimar, avându-l ca premier pe Ognian Gerdjikov, cu principala misiune de a pregăti alegerile anticipate convocate pentru data de 26 martie. Partidul conservator bulgar GERB al lui Borisov se plasează pe primul loc în intenţiile de vot ale electoratului, devansând cu doar un procent Partidul Socialist, conform unui recent sondaj.