În rechizitoriul pe care se bazează cererea de extrădare se afirmă că Cohen ar fi exportat între anii 2000 şi 2004 piese de echipamente militare din SUA către reşedinţa sa din Israel. Ar fi vorba despre componente pentru rachete Hawk, pentru un avion de vânătoare şi pentru vehicule blindate. Cu ajutorul a trei complici din Statele Unite, Cohen a efectuat operaţiunile folosind declaraţii false, atât în ceea ce priveşte materialul cât şi destinaţia finală a acestuia.

Într-o transcriere a şedinţei de judecată, se arată că acuzatul a exportat astfel de piese din Israel în Iran, în două rânduri, în 2012 şi 2013.

Acuzaţiile împotriva lui Cohen au fost aduse în 2013 în faţa Curţii Federale a statului Connecticut, iar pe baza lor SUA au formulat în 2014 cererea de extrădare, care a fost aprobată de Tribunalul din Ierusalim. Cohen a făcut însă apel la Curtea Supremă.

Embargoul privind livrările de armament către Iran este încă în vigoare, nefiind inclus în acordul privind programul nuclear iranian, încheiat anul trecut între guvernul de la Teheran şi cei cinci membri permanenţi ai Consiliului de Securitate al ONU.