Pe de altă parte, autorităţile vor avea dreptul să stocheze până la trei ani înregistrările cu comunicaţiile personale, perioada maximă permisă în prezent fiind de şase luni.

O altă dispoziţie a legii face referire la cartelele pre-pay şi prevede că operatorii de telefonie mobilă pot înregistra cel mult zece numere pentru un singur utilizator.

Măsurile preventive menţionate în actul normativ pot fi dispuse de şeful Agenţiei pentru Securitate Naţională — serviciul bulgar de contraspionaj — sau de Ministerul de Interne, iar aplicarea lor nu poate depăşi o perioadă de şase luni. Orice măsură luată în baza acestei legi poate fi contestată la Curtea Supremă Administrativă, dar depunerea contestaţiei nu are ca efect suspendarea aplicării respectivei măsuri. De asemenea, legea solicită guvernului să adopte un plan antiterorist naţional.

Însă organizaţiile de apărare a drepturilor omului critică iniţiativa, susţinând că noua lege are implicaţii serioase asupra libertăţii de exprimare şi a altor drepturi civile. Cei care critică legea mai spun că este greu de definit când se impune desfăşurarea unei acţiuni teroriste.

Parlamentarul bulgar Atanas Atanassov, membru al formaţiunii Blocul Reformist, consideră că este periculos să se dea Ministerului de Interne dreptul de a declara starea de urgenţă sub pretextul desfăşurării unei operaţiuni antiteroriste, acest atribut revenind în prezent, conform Constituţiei, parlamentului şi preşedintelui ţării. El mai estimează că, prin noua lege, Agenţia pentru Securitate Naţională, o structură analitică, va primi atribuţii specifice poliţiei.

Dar ministrul de interne, Rumiana Bacivarova, a declarat că noul act normativ revizuieşte legislaţia privind mijloacele de supraveghere specială şi extinde perioada în care supravegherea este permisă atunci când o asemenea măsură este necesară pentru prevenirea unui act terorist sau a unui fenomen migrator. În opinia ei, noua lege asigură un bun echilibru între măsurile speciale şi respectarea libertăţilor individuale.

Recentele atentate din Europa au amplificat temerile Bulgariei că ar putea fi şi ea ţinta unor astfel de atacuri, iar alte state est-europene, inclusiv Polonia şi Ungaria, au adoptat deja noi legi antiteroriste.