Interdicţia a fost decisă „în interesul securităţii naţionale, mai ales pentru sprijinul public al anexării militare a Crimeii”, se mai menţionează în mesaj.

Într-un interviu publicat la începutul săptămânii de ziarul britanic The Sunday Times, Gorbaciov a afirmat că, dacă el ar mai fi fost la putere, „Uniunea Sovietică încă ar fi existat şi Crimeea ar fi făcut parte din ea”. ”Întotdeauna susţin voinţa liberă a poporului, iar cei mai mulţi din Crimeea au dorit să se reunească cu Rusia”, a mai spus ultimul lider al URSS, făcând referire la aşa-zisul referendum prin care preşedintele rus Vladimir Putin a justificat anexarea Crimeii.

Totuşi, astfel de remarci ale lui Gorbaciov sunt rare excepţii de la poziţia sa critică faţă de actualul lider de la Kremlin, poziţie evidenţiată în cartea sa „Noua Rusie”, publicată recent.

În urma protestelor antiguvernamentale ce au urmat alegerilor de la sfârşitul anului 2011, scrutin la care se presupune că au existat fraude masive, Gorbaciov a cerut deschis demisia autorităţilor. În replică, Putin i-a spus atunci, conform agenţiei EFE, că pe vremea cât a condus URSS ar fi trebuit să lupte „pentru integritatea teritorială a statului nostru într-un mod mai insistent, consecvent şi curajos, nu să-şi ascundă capul în nisip, lăsându-şi posteriorul la vedere”. În opinia lui Putin, dezintegrarea Uniunii Sovietice a fost cea mai mare tragedie geopolitică a secolului al XX-lea.