Mişcările Alianţei nu îi convin deloc Kremlinului, care se va simţi împins să anunţe, la rândul său, „contramăsuri militare”, după cum a spus deja că va proceda. Însă vorbim despre nişte paşi pe care Moscova intenţiona să-i facă oricum, indiferent de situaţie, susţine Steven Pifer, fost ambasador american la Kiev, care acum este cercetător la Institutul Brookings din SUA pe probleme care ţin Rusia şi Ucraina.

Faptul că Rusia şi-a sporit capacităţile militare, anexarea ilegală a Crimeii şi sprijinul acordat separatiştilor din estul Ucrainei au determinat NATO să se concentreze mai intens pe apărarea teritoriala în ultimii doi ani. La summit-ul de la Varşovia se va aproba o serie de acţiuni în acest sens.

Una dintre ideile care se va discuta la reuniunea din iulie va fi posibilitatea de a trimite câte un batalion dintr-un stat membru NATO, cum ar fi SUA, Marea Britanie sau Germania în ţările baltice şi Polonia. Nu prea este suficient pentru apărarea zonei baltice, susţine Pifer, într-un editorial postat pe blogul Institutului Brooking.

Un studiu din 2015 arată că sunt necesare şapte brigăzi, dintre care trei puternic înarmate, pentru a avea o şansă în faţa unei ofensive majore a Rusiei. În prezent, acest lucru este mult peste capacităţile NATO. În plus, o astfel de mişcare ar fi considerată de către Moscova extrem de provocatoare, ar fi văzuta drept o forţă capabilă de o ofensivă terestră, situată la mai puţin de 400 de kilometri depărtare de al doilea cel mai mare oraş al Rusia, St. Petersburg.

Contramăsurile Rusiei

Kremlinului nu îi va plăcea nimic din toate astea, cum nu i-a plăcut nici anunţul de săptămână trecută că scutul din România, menit să apere sud-estul Europei de un atac cu rachetă balistică, a devenit funcţional. Ruşii nu vor sta pe gânduri şi îşi vor face cunoscute nemulţumirile, iar Occidentul trebuie să se aştepte la contramăsuri militare.

Am mai văzut asta şi înainte. În luna septembrie a anului trecut, o televiziune germană a relatat că bombele nucleare americane model B61-12 vor fi în curând trimise la baza aeriană Buchel din Germania. Informaţia era greşită. Bombele B61-12 nici măcar nu vor fi produse în serie până în anul 2020. Ruşii sigur că ştiau asta, pentru că întreg calendarul programului a fost făcut public de Departamentul Energie din SUA.

Oricum, oficialii de la Moscova au luat-o razna. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri, Peskov a ameninţat că „acest lucru ar putea inclina balanţa puterii în Europa” şi „fără îndoială va determina Rusia să ia contramăsurile necesare pentru a restaura balanţa strategică şi egalitatea”.

Reacţii au venit din toate direcţiile, inclusiv de la un membru al Consiliului Federaţiei Ruse, Viktor Ozerov, care a spus că Rusia s-ar putea retrage din tratatul din 1987, care interzice rachetele cu rază de acţiune medie.

Lansator de rachete Iskander în Kaliningrad? Analiştii occidentali s-au aşteptat în ultimii ani la o astfel de mişcare, ca parte a modernizării armatei ruse din ultima perioadă, care este încă în curs de desfăşurare.

Predicţiile sunt aproape de a se adeveri, întrucât, la începutul anului 2015, un oficial din Ministerul rus al Apărării a spus că Rusia va trimite sisteme Iskander în Kaliningrad. Mai mult, unităţi dotate cu astfel de echipamente se află deja în exclava rusă, ca parte a unui exerciţiu militar temporar.

O altă posibilă contramăsură a Rusiei, de această dată în apropiere de România, ar implica amplasarea de rachete Iskander şi bombardiere Backfire în Crimeea, aflată la mai puţin de 400 de kilometri de oraşul Constanţa, distanţă calculată în linie dreaptă, pe mare. Nici asta nu ar fi ceva nou. Rusia are în plan să facă mutarea de mai bine de un an, potrivit aceluiaşi oficial din Ministerul Apărării de la Moscova.

Pe de alta parte, dacă Rusia s-ar retrage din tratatul pe rachete cu rază medie de acţiune nici măcar nu s-ar putea numi o contramăsură. Mai mulţi oficiali ruşi de top, printre care însuşi preşedintele rus Vladimir Putin, au pus sub semnul întrebării, acum mai bine de opt ani, aderarea Rusiei la acel tratat. Ba mai mult, armata rusă chiar a testat un lansator de rachete cu rază medie de acţiune, încălcând astfel prevederile tratatului/

O tactică veche a Kremlinului

Kremlinul are acest obicei de mult timp – să susţină ca programele sale militare sunt, de fapt, contramăsuri la acţiunile Occidentului. S-a întâmplat chiar în timpul negocierilor dinaintea semnării tratatului din 1987 şi se întâmplă şi acum.

Aşadar, NATO nu prea are de ales decât să facă paşi mici pentru a-şi consolida apărarea, atât pentru a-şi linişti aliaţii – speriaţi în ultima vreme de acţiunile Rusiei -, cât şi pentru a descuraja Kremlinul să facă şi alte mişcări riscante. În acelaşi timp, statele membre NATO trebuie să se pregătească pentru aşa-zisele contramăsuri ale Rusiei şi să înţeleagă că Moscova le-ar fi luat oricum, indiferent de context.