Publicaţia The Wall Street Journal, citând documente judiciare, precum şi interviuri cu oficiali din domeniul securităţii, remarcă faptul că jihadiştii europeni s-au radicalizat în cartierul bruxellez Molenbeek, devenit deja cunoscut ca teren fertil pentru extremism.

„Vedem multe acţiuni şi câteva celule pe care le ştim acum fac parte din aceeaşi reţea'', explică Jean-Charles Brisard, de la Centrul pentru Analiza Terorismului. „Ele sunt deja aici. Problema este cum să le găsim'', adaugă el.

Potrivit publicaţiei americane, figura centrală în recrutarea jihadiştilor SI aflaţi în urmărire a fost Khalid Zerkani, un imam condamnat la 12 ani de închisoare pentru recrutarea de tineri care să lupte în Siria.

Mărturia mamei unuia dintre cei mai urmăriţi indivizi relevă măsura în care fiul său a îmbrăţişat islamul radical. Jihadistul, Yoni Mayne, a început să poarte haine tradiţionale musulmane şi şi-a lăsat barbă după ce a petrecut mai mult timp cu Zerkani. „Într-o zi el a ameninţat că mă omoară, zicând că sunt diavolul'', a spus femeia despre fiul său, acum în vârstă de 25 de ani.

Grupările radicale alături de care Mayne a luptat în Siria au susţinut că acesta a fost ucis în 2014, dar autorităţile europene au pus sub semnul întrebării această informaţie.

Un alt individ căutat, Sami Zarrouk, în vârstă de 32 de ani, a devenit suspect atunci când le-a spus socrilor săi că doreşte să se mute în Afganistan împreună cu soţia sa şi să o pregătească pe aceasta pentru a deveni atacatoare-kamikaze. Zarrouk s-a deplasat în Siria în iulie 2013 şi ulterior i-a transmis un mesaj socrului său în care îl anunţa că divorţează.

A doua zi după atentatele de la Bruxelles din 22 martie, soldate cu 32 de morţi la aeroportul Zaventem şi staţia de metrou Maelbeek, Associated Press a relatat, citând oficiali europeni şi irakieni, că gruparea Stat Islamic a antrenat cel puţin 400 de luptători pentru a fi trimişi să comită atentate în Europa, cu ordinul clar de a alege momentul şi locul astfel încât să provoace victime şi haos cât mai mari.

Atacurile teroriste de la Bruxelles şi legătura lor cu atentatele de la Paris au ridicat noi întrebări despre capacitatea serviciilor de securitate din Europa de a identifica şi neutraliza ameninţările teroriste locale.