Potrivit acordului, statele Grupului de la Visegrad (Cehia, Polonia, Slovacia, Ungaria) vor contribui cu câte 150 de militari, prin rotaţie, timp de câte trei luni la misiunea NATO.

„Prin această misiune de un an, ţările din Grupul de la Visegrad îşi demonstrează în mod clar solidaritatea cu statele baltice", a arătat ministrul ungar, în declaraţia telefonică pentru MTI.

Detaliile misiunii urmează să fie finalizate înaintea summitului NATO din luna iulie de la Varşovia, a mai indicat Peter Szijjarto.

În ce priveşte o viitoare extindere a Alianţei, Szijjarto a afirmat că toţi participanţii la reuniunea de la Riga au convenit că procesul trebuie să continue. În viziunea Ungariei, extinderea este crucială pentru credibilitatea NATO, a subliniat ministrul.

Un eşec din partea Alianţei de a indica în mod clar Georgiei şi Macedoniei că este pregătită să discute aderarea lor ar putea destabiliza aceste state, ceea ce ar afecta şi securitatea Europei, a menţionat Peter Szijjarto.

Potrivit ministrului ungar, Budapesta sprijină liberalizarea regimului de vize pentru cetăţenii din Georgia şi Ucraina.

Referitor la sancţiunile europene aplicate Rusiei, ministrul ungar a precizat că, la reuniunea de la Riga, opiniile au fost „împărţite", Szijjarto vorbind despre „o mare cantitate de ipocrizie" în jurul acestui subiect.

Cele mai mari companii energetice din Europa lucrează îndeaproape cu Gazprom la gazoductul Nord Stream, iar preşedintele francez, Francois Hollande, l-a invitat pe omologul său rus, Vladimir Putin, în Franţa, a arătat Peter Szijjarto. "Avem nevoie de o dezbatere deschisă şi aprofundată" în ce priveşte sancţiunile împotriva Rusiei, a mai afirmat el, precizând că Ungaria nu sprijină în niciun caz prelungirea lor automată.