Potrivit diplomatului american, Alianţa Nord-Atlantică se află într-un „punct de inflexiune", fiind confruntată cu turbulenţe comparabile doar cu situaţia de la sfârşitul Războiului Rece, iar NATO nu doreşte să amplifice slăbiciunile interne ale Rusiei.

„În termeni practici, nu ştiu dacă există mult spaţiu de manevră în viitorul apropiat, poate următorii şapte ani sau chiar mai mult, pentru o extindere suplimentară a NATO", a arătat ambasadorul Lute, prezent la Forumul de securitate Aspen de la Londra.

„Cred că Rusia joacă un rol important în mediul strategic, iar mediul strategic va pune o frână extinderii NATO", a comentat el.

„Dacă accepţi premisa (...) cu privire la slăbiciunea internă a Rusiei şi poate un declin constant, ar putea să nu aibă sens să împingi lucrurile mai departe şi poate să accelerezi ori să destabilizezi acest declin", a estimat Lute.

În decembrie 2015, pentru prima oară după aderările Croaţiei şi Albaniei în 2009, NATO a adresat o nouă invitaţie, şi anume Muntenegrului, gest care a provocat furia Moscovei, ce se opune oricărei extinderi aliate spre fostele state comuniste din estul şi sud-estul Europei.

La summitul din aprilie 2008 de la Bucureşti, NATO a lăsat deschisă promisiunea de aderare pentru Georgia, alte state balcanice precum Macedonia şi Bosnia fiind candidate la aderare, iar Ucraina stabilindu-şi de asemenea obiectivul de a se alătura Alianţei.

La forumul de la Londra, ambasadorul american a declarat că linia politică de primire de noi membri rămâne deschisă, însă pentru invitarea unor state este necesar acordul tuturor celor 28 de ţări ale Alianţei, ceea ce este puţin probabil.

„În niciun caz nu vom avea un consens în viitorul apropiat cu privire la primirea Georgiei sau Ucrainei", a mai explicat ambasadorul american.