În monitorizarea situaţiei economice din ţară, realizată de experţi, aşteptata presiune asupra furnizorilor europeni s-a dovedit a fi zadarnică – au suferit doar consumatorii ruşi, iar fermierii occidentali care livrau produse în Rusia este posibil chiar să rămână pe profit.

Dependenţa Rusiei de produsele alimentare a fost ridicată: în importul de produse cotă tarilor împotriva cărora Moscova a impus embargou reprezenta, în 2013, un procent de 44%, iar la final de 2015 – 24%. S-a presupus că ţările supuse embargoului rusesc nu vor fi în măsură să găsească noi pieţe şi vor suferi pierderi.

Însă, interdicţia a redus valoarea exporturilor către Rusia din tarile respective cu 66%, dar reducerea globală a exporturilor de produse alimentare din tarile supuse embargoului rusesc a fost de numai 7%. Mai mult, reducerea nu a avut legătură cu volumul brut exportat, ci este o cifră asociată cu scăderea preţurilor.

Pe de alta parte, Rusia a fost incapabilă să blocheze complet fluxul de produse alimentare din ţările aflate sub embargou.

De exemplu, potrivit Comitetului Naţional de Statistică din Belarus, consumul de legume în 2015 în această ţară a crescut cu numai 300 g per persoană pe an, în timp ce consumul de fructe a scăzut cu 4,5 kg per persoană.

Cu toate acestea, dacă în 2013, din Polonia în Rusia erau livrate aproximativ 700.000 de tone de mere, în 2015, aproximativ acelaşi volum a fost livrat din Belarus.

„Ponderea produselor alimentare în exportul ţărilor occidentale, după introducerea embargoului – chiar şi cu scăderea preţurilor – nu a scăzut, ci din contra, a crescut cu 8%-9%”.

Produsele aflate sub embargoul rusesc au intrat pe piaţa rusă prin mijlocirea furnizorilor din CEEA, afirmaţie probată de fluxurile de fructe şi legume. Astfel, oferta de tomate în ţările CEEA (excluzând Federaţia Rusă) în 2015 s-a dublat comparativ cu 2013, de varza – a crescut de şase ori, citrice – de 1,6 ori, mere, pere şi gutui – de 3,7 ori, caise, cireşe – de 5,5 ori. Cifrele sunt peste consumul din ţări Kazahstan şi Belarus.

Reamintim, ca răspunzând sancţiunilor occidentale, în august 2014, Rusia a introdus embargou alimentar împotriva UE, SUA, Australia, Canada şi Norvegia.

Analiştii au remarcat în repetate rânduri că autorităţile ruse nu au calculat consecinţele economice. Războiul sancţiunilor s-a desfăşurat sub sloganul sprijinirii producătorilor locali, dar efectul a fost inferior celui aşteptat. Principalul sprijin al agricultorilor de pe piaţa internă nu a venit dinspre embargou, ci din devalorizarea rublei, care a făcut alimentarea importate inaccesibile pentru cea mai mare parte dintre ruşi.