Peste 44.000 de migranţi sunt înregistraţi în Grecia. Majoritatea lor, peste 12.000, stau în condiţii precare în apropiere de localitatea elenă de frontieră Idomeni, în speranţa că Macedonia îşi va deschide graniţa. 

Cu doar o lună în urmă Banca Centrală a Greciei estima că suma de 600 milioane de euro va acoperi costurile înregistrate cu operaţiunile de salvare, adăposturi şi repatriere. „Acea estimare se baza pe faptul că Grecia era doar o ţară de tranzit, dar dacă acum va trebui să găzduim un mare număr de refugiaţi, această prognoză va trebui să fie revizuită”, a declarat Stournaras într-un interviu acordat publicaţiei italiene Il Sole 24 Ore. 

Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OECD) a avertizat săptămâna trecută că Grecia va avea nevoie de ajutor pentru a face faţă presiunilor asupra economiei provocate de fluxul refugiaţilor. 

Grecia se aşteaptă ca la reuniunea FMI din aprilie să discute măsuri de atenuare a poverii datoriei ţării, a adăugat Stournaras. 

Autorităţile de la Atena s-au angajat să reducă anul acesta cu 1% din PIB cheltuielile cu pensiile şi să ajungă la un excedent primar de 3,5% până în 2018. Guvernatorul Băncii Centrale a Greciei susţine că partenerii din zona euro au promis anul trecut reducerea poverii datoriei dacă Atena îşi îndeplineşte obligaţiile. 

„Această promisiunea încă nu a fost îndeplinită. Sperăm că partenerii noştri şi FMI sunt capabil să o îndeplinească deoarece nu a fost doar o promisiune ci un accord”, a declarat oficialul elen. 

Creditorii internaţionali au reluat miercuri negocierile cu Guvernul de la Atena în vederea finalizării, cel mai probabil în luna aprilie, a evaluării stadiului reformelor cerute autorităţilor elene, condiţie obligatorie pentru continuarea ajutorului acordat Greciei. 

Discuţiile se vor concentra pe efortul bugetar cerut Greciei pentru a atinge un surplus bugetar de 3,5% în 2018, în special prin intermediul unei noi reforme fiscale care îi va afecta pe agricultori, şi al unei reforme a pensiilor pregătită de mai multe săptămâni de Guvernul grec în pofida protestelor de stradă. De asemenea, creditorii solicită Guvernului grec înfiinţarea unui nou Fond de privatizări, în ideea accelerării ritmului privatizărilor, precum şi punerea la punct a unui cadru pentru soluţionarea problemei creditelor bancare neperformante. 

La începutul lunii februarie, în absenţa unor viziuni convergente între cele două părţi cu privire la aceste subiecte, procedura de evaluare a fost întreruptă iar vizita creditorilor la Atena a fost amânată. Situaţia a fost deblocată luni la Bruxelles, cu ocazia reuniunii miniştrilor de Finanţe din zona euro, îngrijoraţi şi de problemele cu refugiaţii cu care se confruntă Grecia. Preşedintele Eurogrupului, Jeroen Dijsselbloem, a anunţat cu această ocazie că zona euro este gata să-şi respecte promisiunea privind demararea discuţiilor pentru o nouă reducere a datoriei Greciei. 

În vara anului trecut, Uniunea Europeană şi Banca Centrală Europeană au acordat Greciei un al treilea plan de asistenţă în valoare de 86 de miliarde de euro, în schimbul adoptării unor noi măsuri de austeritate pentru a reduce deficitul bugetar şi datoria. În schimb, pentru a se alătura la noul plan de asistenţă, Fondul Monetar Internaţional a cerut autorităţilor de la Atena să adopte o reformă a sistemului de pensii iar din partea zonei euro a cerut un acord pentru reducerea datoriei Greciei.