Majoritatea eurodeputaţilor au subliniat că rămânerea Marii Britanii în UE ar fi de preferat atât pentru ţară, cât şi pentru celelalte state membre, dar au pus sub semnul întrebării unele dintre reformele solicitate.

În contextul unor îngrijorări îndelungate privind relaţia sa cu UE, Marea Britanie a solicitat o serie de reforme, după care îşi va întreba cetăţenii dacă vor să rămână în UE sau să o părăsească.

În timpul dezbaterii în plen, reprezentantul preşedinţiei olandeze a Consiliului UE, ministrul de externe Bert Koenders, a declarat că „negocierile actuale marchează un pas important în asigurarea unor relaţii pe termen lung între Marea Britanie şi Uniunea Europeană şi, deşi ar putea exista probleme dificile, este de o importanţă capitală să ne putem continua dialogul constructiv, pentru a îmbunătăţi funcţionarea Uniunii Europene atât pentru Marea Britanie, cât şi pentru toate celelalte state membre".

El a menţionat că guvernele naţionale sunt preocupate de modul în care ar putea răspunde îngrijorărilor Londrei, dar nu ele decid: "În cele din urmă însă, decizia finală nu va fi în mâinile noastre, aceasta aparţine poporului britanic, care trebuie să decidă dacă Regatul Unit ar trebui să rămână în Uniune", a spus Koenders.

Eurodeputatul britanic Syed Kamall (grupul europarlamentar Conservatorii şi Reformiştii Europeni) a salutat ideea guvernului său de a organiza un referendum: „Nu ar trebui să ne fie frică să întrebăm oamenii despre ce-şi doresc". El a afirmat că în timp ce instituţiile UE încurajează o extindere a integrării, oamenii din Marea Britanie au crezut că s-au alăturat unei pieţe comune. „Dacă acest decalaj în percepţii nu este eliminat, Marea Britanie va continua să aibă o relaţie ambiguă cu UE", a adăugat Kamall.

Într-o scrisoare adresată preşedintelui Consiliului European, Donald Tusk, în luna noiembrie, premierul britanic David Cameron cerea reforme în materie de guvernanţă economică, competitivitate, suveranitate şi imigraţie. Pe 2 februarie, Tusk a răspuns cu o propunere de soluţie pentru Marea Britanie, ca răspuns la solicitările lui Cameron.

Preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a salutat propunerile lui Donald Tusk. „Propunerea înaintată este justă atât pentru Marea Britanie, cât şi pentru celelalte 27 de state membre, precum şi echitabilă pentru Parlamentul European", a estimat el.

Liderul grupului europarlamentar al Partidului Popular European (PPE), Manfred Weber, a calificat propunerea lui Donald Tusk drept o bază solidă pentru un acord cu Marea Britanie. „Vrem ca Marea Britanie să rămână în UE şi poporul britanic să fie convins de faptul că este mai bine să rămână în familie'', a subliniat el.

Eurodeputatul Gabriele Zimmer, liderul grupului Stânga Unită Europeană/Stânga Verde Nordică (GUE/NGL), a menţionat posibile efecte negative asupra liberei circulaţii a lucrătorilor în cadrul UE, considerate că ar duce la „îngroparea ideii privind o uniune socială".

Co-liderul grupului Europa Libertăţii şi a Democraţiei Directe (EFDD), euroscepticul britanic Nigel Farage, a criticat modificările propuse. El a susţinut că renegocierea cu David Cameron a început cu intenţii ambiţioase, cum ar fi modificarea Tratatului UE, controlul liberei circulaţii şi schimbări fundamentale în relaţiile Marii Britanii cu UE. „Şi ceea ce avem este o scrisoare din partea domnului Tusk, în care nu este nicio modificare a Tratatului, nicio putere înapoiată Marii Britanii, niciun control asupra graniţelor noastre. Este patetic”, a spus Farage.

Mai mulţi eurodeputaţi au subliniat că atât Uniunii Europene, cât şi Marii Britanii le-ar fi mai bine împreună. Liderul socialiştilor din PE, Gianni Pittella, a declarat că „este esenţial pentru Marea Britanie să rămână în Uniunea Europeană'' şi că '„Marea Britanie în afara UE este mai slabă''.

La rândul său, liderul grupului europarlamentar liberal, belgianul Guy Verhofstadt, a estimat că plecarea Marii Britanii din UE ar duce la o pierdere de influenţă: „Europa fără Marea Britanie nu contează, nu este contragreutate împotriva Chinei, împotriva Rusiei, împotriva Statelor Unite, împotriva Americii, este de fapt Putin cel care câştigă în acest joc, în cele din urmă, pentru că lui Putin îi place o Europă divizată”, a insistat Verhofstadt.