Grupul Visegrad este alcătuit din patru ţări: Polonia, Cehia, Slovacia şi Ungaria. A fost înfiinţat în urmă cu 25 de ani, pentru a sprijini integrarea europeană a celor patru state fost comuniste. Acestea sunt de mult timp membre ale UE. În prezent însă, se pare că ele stimulează mai degrabă divizarea blocului comunitar.

Ideea cancelarei Angela Merkel de a-i repartiza pe refugiaţi în toate cele 28 de state membre, conform unor cote fixe, nu le este deloc pe plac acestor patru ţări. Ele resping şi planul de a prelua contingente de refugiaţi din Turcia, dacă Ankara se va angaja ferm în stoparea fluxului acestora spre Europa. Contingentele, a declarat ministrul slovac de Externe Miroslav Lajcak pentru magazinul Der Spiegel, nu fac decât să stimuleze şi mai mult migraţia. Grupul Visegrad consideră că principala responsabilă pentru actuala criză a refugiaţilor din Uniune ar fi chiar cancelara germană Merkel. Premierul slovac Robert Fico a declarat sarcastic: E simplu de înţeles. Invit la mine acasă oaspeţi şi când observ că numărul acestora este prea mare şi sunt depăşit, bat la uşă la vecinul şi îl rog să se ocupe şi el de oaspeţii mei. Slovacia nu vrea să fie acest vecin.

Fără altă soluţie?

Statele din grupul Visegrad vor să rezolve acum problema de capul lor. Soluţia găsită: închiderea rutei balcanice pe care vin refugiaţii spre UE. Ca şi înainte, sute de refugiaţi vin zilnic din Turcia, via Grecia, apoi prin Macedonia şi mai departe spre nord. Pentru procedurile de azil ar fi de fapt responsabilă Grecia, ca ţară în care imigranţii au pătruns în Uniune. Atena se simte însă copleşită şi îi lasă pe refugiaţi pur şi simplu să treacă mai departe.

Potrivit premierului ungar Viktor Orban, nu există altă soluţie: „Dacă era după noi, deja întreaga regiune era demult sigilată”. Ministrul slovac de Externe Lajcak a spus pentru Der Spiegel: Atât timp cât lipseşte o strategie europeană comună, este legitim ca statele de pe ruta balcanică să-şi protejeze frontierele. Noi vrem să le ajutăm."Orban crede că astfel nu urmăreşte doar interese partizane, ci îndeplineşte o adevărată misiune europeană: „Trebuie să asigurăm securitatea întregului continent.” Liderii celor patru state din grupul Visegrad consideră că cererea adresată Macedoniei şi celorlalte ţări balcanice de a-şi închide graniţele nu ar fi o presiune, ci un sprijin. Premierul ceh Bohuslav Sobotka vorbeşte de solidaritate cu statele din vestul Balcanilor.

Ţările membre ale Uniunii din estul şi centrul Europei care au refuzat încă în toamna trecută să preia un număr mai mare de refugiaţi au fost criticate aspru în vestul blocului comunitar. S-a discutat chiar să le fie reduse fondurile structurale primite de la UE. Poziţia acestor ţări este însă între timp acceptată de tot mai multe părţi. La sfârşitul săptămânii trecute, până şi premierul francez Manuel Valls a respins cotele fixe de repartizare a refugiaţilor. Iar Austria tinde la rândul ei spre soluţia sigilării frontierelor.

Schengen, sub presiune tot mai mare

Dacă Macedonia şi Bulgaria îşi vor închide cu adevărat graniţele cu Grecia, aceasta ar însemna practic excluderea Greciei din spaţiul Schengen de liberă circulaţie. Nici măcar în partidul lui Merkel CDU, zona Schengen în forma ei actuală nu mai este considerată sacrosanctă. Wolfgang Steiger, secretar general al consiliului economic al CDU, a declarat pentru Die Welt că dacă o ţară nu îşi îndeplineşte obligaţiile de a securiza frontiera externă a UE, atunci spaţiul Schengen trebuie să se mute spre Europa centrală.

Pentru Grecia, această sigilare a graniţelor la nord ar însemna să rămână cu toţi refugiaţii pe cap. Guvernul grec încearcă deja să îmbuneze populaţia elenă. „Trebuie să ne pregătim de situaţia în care foarte mulţi oameni vor rămâne în ţara noastră”, a declarat viceministrul responsabil cu migraţia Ioannis Mouzalas pentru ziarul Avgi. Într-o situaţie similară se află şi Italia, pe unde intră de asemenea numeroşi refugiaţi în UE iar autorităţile italiene i-au lăsat până acum să treacă mai departe spre nordul Uniunii. Laura Boldrini, preşedinta Camerei Deputaţilor de la Roma, a fost citată astfel de presa elenă în timpul unei vizite în Grecia: Ideea excluderii, azi Grecia, mâine Italia, semnifică o renunţare la principiile şi valorile europene.
Şeful diplomaţiei germane Frank-Walter Steinmeier crede că planurile de izolare ale grupului Visegrad sunt extrem de periculoase. Împreună cu colegul din SPD şi vicecancelar Sigmar Gabriel, el a trimis o scrisoare tuturor liderilor politici social-democraţi din UE. Steinmeier scrie: Nu se pot redefini pur şi simplu graniţele externe ale UE, mai ales peste capul statelor membre afectate de această măsură. Steinmeier şi Gabriel se tem că astfel ar putea izbucni haosul într-o Grecie şi aşa lovită major de criza economică prelungită.

Prea mult timp nu mai rămâne însă pentru găsirea unei soluţii europene comune. Joi, şefii de stat şi de guverne din UE vor face o nouă încercare la Bruxelles. Va fi probabil una dintre ultimele tentative de acest tip.