Un număr de 121 de femei s-au plâns că au fost jefuite, ameninţate sau agresate sexual de către bande formate în majoritate din bărbaţi băuţi, cu vârste între 18 şi 35 de ani, în timp de sărbătoreau Noul An. Şeful poliţiei din Koln a afirmat că s-ar părea că infractorii au origini „arabe sau nord-africane”, iar liderul sindicatului din poliţie, citat de cotidianul Die Welt, a declarat că printre ei erau „cu siguranţă” şi refugiaţi.

Reacţionând la cele întâmplate la Koln, Uniunea Creştin-Democrată (CDU), partidul dnei Merkel, a făcut apel la înăsprirea pedepselor împotriva infractorilor din rândul solicitanţilor de azil, potrivit unui proiect de document.

În document se afirmă că refugiaţii şi solicitanţii de azil care au fost condamnaţi la închisoare sau sunt sub control judiciar ar trebui să nu mai fie eligibili pentru primirea dreptului de azil.

Această poziţie este împărtăşită şi de către vicecancelarul german Sigmar Gabriel, liderul Partidului Social-Democrat (SPD), partenerul de coaliţie al CDU. „De ce trebuie să plătească contribuabilii germani pentru ţinerea în închisoare a infractorilor străini. Ameninţarea cu petrecerea timpului după gratii în ţara lor de origine este mult mai descurajantă decât executarea pedepsei în Germania”, a declarat Gabriel.

Poliţia din Koln nu a confirmat dacă printre autorii faptelor din ajunul Anului Nou erau şi refugiaţi, dar Arnold Plickert, liderul sindicatului din poliţie din landul Renania de Nord-Westfalia, a afirmat însă că nu are nici o îndoială în legătură cu aceasta. „Ideea că nimic nu arată că printre atacatori erau şi refugiaţi este greşită. Erau cu siguranţă şi refugiaţi printre atacatori”, a declarat Plickert.

„Colegi din poliţie au indicat că bărbaţii cu care au intrat în contact aveau acte emise de Ministerul Migraţiei”, a mai spus Plickert, adăugând că nu este însă clar dacă refugiaţii respectivi făceau parte dintr-un grup mai mic de hoţi foarte profesionişti care acţionau în cadrul unei mulţimi de circa 1.000 de bărbaţi prezenţi la faţa locului.

Potrivit DPA, poliţia investighează 19 persoane în legătură cu cele 121 de plângeri — în principal despre infracţiuni cu caracter sexual şi inclusiv două despre presupuse violuri — care au inflamat dezbaterea în Germania referitor la imigraţia necontrolată, provenită în principal din ţări din Orientul Mijlociu răvăşite de război.

Documentul CDU, precizează Reuters, face apel la reducerea obstacolelor din calea expulzării solicitanţilor de azil infractori, sporirea supravegherii video şi introducerea unei noi infracţiuni penale pentru agresiunea fizică.

Cele întâmplate la Koln au sporit îndoielile în legătură cu faptul dacă Germania, care a primit 1,1 milioane de refugiaţi anul trecut, poate reuşi să integreze ultimul val şi au determinat o reluare a apelurilor pentru limitarea numărului de nou-sosiţi.

''Dacă se dovedeşte existenţa unei legături directe între agresiunile de la Koln şi sosirea de imigranţi din Orientul Mijlociu, atunci CDU ar putea pierde teren la alegerile de land din martie şi Merkel va ajunge sub o presiune mai mare pentru a introduce o limită maximă privind numărul de imigranţi care intră în Germania'', estima un analist pe probleme privind Eurasia, Mujtaba Rahman.

Un nou sondaj publicat de canalul public ARD arăta că popularitatea Angelei Merkel a crescut cu 4 puncte, ajungând la 58 %, şi sprijinul faţă de blocul său conservator a atins 39%.