Aproape un sfert din populaţia totală a Elveţiei este de origine străină, imigraţia constituind o temă politică majoră, mai ales în contextul actualei crize migratorii din Europa.

Luna trecută, guvernul de la Berna a ameninţat că va impune limitarea unilaterală a imigraţiei din Uniunea Europeană dacă nu vor fi convenite limite voluntare până în martie.

Berna şi partenerii săi comerciali cei mai importanţi se află într-un blocaj în ceea ce priveşte punerea în aplicare a referendumului din 2014 prin care cetăţenii elveţieni au decis impunerea de cote de imigraţie, ceea ce contravine însă acordului de liberă circulaţie cu UE.

Potrivit datelor publicate joi de guvern, imigraţia netă a fost anul trecut de 71.500 de persoane, în scădere cu 9,4% faţă de 2014.

La sfârşitul lui 2015, puţin sub 2 milioane de străini locuiau în Elveţia, dintre aceştia peste două treimi cetăţeni comunitari, cei mai numeroşi fiind italienii şi germanii.

Pe de altă parte însă, conform statisticii oficiale, numărul cererilor de azil a crescut cu 66 de procente, ajungând la 39.523. Cifra reprezintă în jur de 3% din numărul total de cereri de azil depuse în Europa, cel mai scăzut procent începând din 2008, a precizat Secretariatul de Stat pentru Migraţie (SEM). Majoritatea solicitanţilor de azil provin din Eritreea, Afganistan, Siria, Irak şi Sri Lanka.

În luna decembrie, numărul cererilor de azil s-a redus cu 14 procente faţă de noiembrie, mai ales datorită scăderii celor înaintate de imigranţi din Eritreea. Aproape două treimi din total au fost depuse de afgani, sirieni şi irakieni, majoritatea ajunşi în Elveţia pe ruta balcanică de migraţie, indică SEM.

Autorităţile elveţiene au aprobat anul trecut 6.377 de cereri de azil, un sfert din totalul solicitărilor, un număr aproximativ egal de persoane primind drept de şedere temporară.