Într-o emisiune a SRF a fost arătată o chitanţă pe care un refugiat din Siria a primit-o din partea autorităţilor când a trebuit să predea mai mult de jumătate din suma cash cu care familia sa a rămas după ce a plătit unor traficanţi ca să-i aducă în Elveţia.

SRF a arătat, de asemenea, un pliant cu informaţii pentru refugiaţi în care se afirmă: „Dacă aveţi bunuri în valoare de peste 1.000 de franci elveţieni când sosiţi la un centru de primire trebuie să le predaţi şi veţi primi o chitanţă''.

„Este nedemn. Acest lucru trebuie să se schimbe'', declara Stefan Frey, un reprezentant al organizaţiei de ajutor pentru refugiaţi, Schweizerische Fluechtlingshilfe.

Potrivit SRF, autoritatea naţională pentru migraţii SEM a justificat măsura, precizând că legea face apel la solicitanţii de azil şi la refugiaţi să contribuie, atunci când este posibil, la costurile procesării cererilor lor şi ale acordării de asistenţă socială.

„Dacă o persoană pleacă de bunăvoie în decursul a şapte luni, atunci ea poate primi banii înapoi. Altfel, banii acoperă costurile pe care ei le generează'', a declarat pentru SRF o purtătoare de cuvânt a SEM.

În plus, refugiaţii care câştigă dreptul de a rămâne şi de a munci în Elveţia trebuie să predea 10% din câştigurile lor salariale o perioadă de până la 10 ani până când vor achita costuri în valoare de 15.000 de franci elveţieni, potrivit relatării.

Reuters aminteşte că Danemarca, după ce s-a confruntat cu critici din partea agenţiei ONU pentru refugiaţi, procedează la modificarea unei propuneri de confiscare a bunurilor refugiaţilor pentru acoperirea costurilor sejurului lor, mărind suma pe care refugiaţii pot s-o păstreze asupra lor.