Transparency International, despre recuperarea miliardelor furate: „Declaraţii ale persoanelor cu funcţii de răspundere trezesc bănuieli despre TĂRĂGĂNAREA intenţionată a investigării fraudei bancare”

Transparency International, despre recuperarea miliardelor furate: „Declaraţii ale persoanelor cu funcţii de răspundere trezesc bănuieli despre TĂRĂGĂNAREA intenţionată a investigării fraudei bancare”
Sursa: jurnal.md Foto: jurnal.md 02.02.2018 13:14
Experţii de la Transparency International Moldova au analizat într-un studiu declaraţiile politice despre aşa-numita recuperare a fondurilor furate în urma „jafului secolului” şi realităţile care au urmat. În timp ce demnitarii erau optimişti şi spuneau că banii vor fi recuperaţi, iar populaţia nu va suporta consecinţele, s-a întâmplat cu totul invers. Mai mult, experţii consideră că anumite declaraţii publice ale persoanelor cu funcţii de răspundere trezesc bănuieli despre tărăgănarea intenţionată a investigării fraudelor bancare şi zădărnicirea aplicării strategiilor de recuperate propuse de Kroll.

După convertirea miliardelor extrase din sectorul bancar, inclusiv din Banca Naţională a Moldovei, în datorie internă de stat (prin asumarea răspunderii Guvernului Filip, în octombrie 2016) au fost lansate o serie de declaraţii publice privitor la recuperarea fondurilor fraudate.

Andrian Candu, preşedintele Parlamentului, afirma în decembrie 2015 că ”zilnic, sunt recuperate anumite sume din banii furaţi din cele trei bănci cu probleme, aflate în proces de lichidare”. Totodată, Candu declara că „autorităţile vor să găsească o modalitate de a arăta progresul zilnic în procesul de recuperare a banilor furaţi din bănci”. În ce priveşte convertirea garanţiilor în datorie de stat, Candu a catalogat-o ”drept speculaţii”, potrivit cărora 13 miliarde de lei vor fi transformaţi în datorie publică şi puşi pe seama contribuabililor.

„Abia la sfârşit urmează să tragem linia şi să vedem care este datoria şi cât va intra în bugetul de stat. De aceea, să zicem astăzi că s-a furat un miliard şi că totul este lăsat pe seama cetăţeanului, este o speculaţie", insista Candu. Asta chiar dacă recunoştea la acel moment, că impactul fraudelor bancare asupra economiei a fost considerabil: ”Este vorba despre o sumă echivalentă cu 13 la sută din Produsul Intern Brut, scoasă din rezervele Băncii Naţionale, şi aruncată pe piaţă, fără să fie acoperită din punct de vedere economic”.

Despre consecinţele economice: creşterea preţurilor şi, respectiv, a nivelului inflaţiei, fluctuaţiile ratelor de schimb valutar şi creşterea ratelor dobânzilor bancare, mărirea pierderilor financiare, care au dus la majorarea tarifelor şi creşterea datoriilor la produsele cu tarife reglementate, reducerea capacităţii de cumpărare a populaţiei, etc. demnitarul nu a spus nimic, care insista pe decizia secretă din 7 noiembrie 2014 de acordare a primei tranşe de 9,5 miliarde lei din cele peste 14 oferite de BNM băncilor fraudate.

Şi totuşi, în toamna anului 2016, când proiectul de convertire a garanţiilor în datorie de stat a fost aprobat de Guvern, în declaraţiile guvernanţilor era mult optimism vis-vis de recuperările ce urmau a fi efectuate şi cei care, de fapt, vor suporta povara datoriilor. Mihai Ghimpu era sigur că cetăţeanul de rând nu va plăti datoria direct: ”Povara nu va fi pusă chiar pe umerii oamenilor, pentru că nu se ia direct din buzunarul lor. Banii în loc să meargă la reparaţii de grădiniţe şi şcoli sau la majorarea pensiilor, vor fi întorşi Băncii Naţionale. Banca Naţională este agent economic, fiindcă plăteşte impozite”.

Andrian Candu făcea şi el prognoze optimiste la acel moment, precum că în doi-trei ani vor fi recuperate miliardele fraudate. Între timp, sub presiunea declaraţiilor Preşedintelui Parlamentului şi a Prim-ministrului, pe pagina web a Ministerului Finanţelor a fost inserată o rubrică specială ”Recuperarea activelor fraudate”3 cu un tabel (”contor”) care ar fi o evidenţă a ”recuperării mijloacelor fraudate în timp real”. Este de remarcat că informaţia în cauză nu este generată de minister, ci este preluată de la administratorii procedurilor de lichidare a Băncii de Economii, Băncii Sociale şi UniBank.

Administratorii respectivi sunt angajaţi ai BNM. Chiar dacă acest tabel este întitulat ”Recuperarea activelor fraudate”, informaţiile din el reflectă, de fapt, acumularea şi rambursarea mijloacelor financiare de către administratorii proceselor de lichidare pentru stingerea creditelor de urgenţă oferite de BNM, atât în perioada între eliberarea creditelor de urgenţă până la convertirea garanţiilor în datorie de stat, cât şi în perioada de după convertire, când mijloacele urmau să fie încasate în bugetul de stat. Astfel, am putea conchide că autorităţile confirmă indirect, că creditele de urgenţă oferite de BNM cu garanţia Guvernului în 2014 şi 2015, în esenţă şi procedural, sunt ”active fraudate” de la BNM, extrase din rezervele valutare ale BNM, iar ulterior – recuperate parţial din proceduri de lichidare a celor trei bănci şi prin convertirea în datorie de stat internă până în 2042. Nu din investigarea şi recuperarea activelor obţinute infracţional.

Încă în noiembrie 2016 guvernatorul BNM, Sergiu Cioclea, a declarat în Parlament că din suma totală de credite acordate de către BNM, cu garanţia Guvernului (14,1 miliarde lei), s-a reuşit recuperarea a 833 milioane lei de la cele trei bănci în proces de lichidare. Dintre ele, 209 milioane lei de la BEM, 336 milioane lei – de la Banca Socială şi 290 milioane lei de la Unbank. Mijloacele respective au fost încasate de către administratorii de lichidare, angajaţi ai BNM. Respectiv, din suma creditelor acordate de către BNM a mai rămas de recuperat … 13,3 miliarde lei – exact suma convertită în datorie de stat, care ar urma să fie încasată deja în bugetul de stat pentru stingerea ulterioară a obligaţiunilor faţă de BNM.

În acest context, este de reţinut faptul că sumele întoarse de la cele trei bănci, până la momentul convertirii garanţiilor în datorie internă de stat (iar, conform unor informaţii neoficiale, încă până la pornirea procedurilor de lichidare a celor trei bănci, octombrie 2015), sunt comparabile cu veniturile acestor bănci obţinute din operaţiuni în piaţa valutară în primele cinci luni ale anului 2015. Deoarece oferirea a peste 14 miliarde de lei a fost argumentă de autorităţi prin lipsa lichidităţilor la cele trei bănci, iar ulterior acestea au fost cele mai active în piaţa valutară – am putea concluziona că creditele de urgenţă oferite de BNM au creat venituri celor trei bănci, care au dus la stingerea unei părţi din creditele oferite anterior de BNM, cu garanţia Guvernului. De fapt, ”recuperarea” celor 833 milioane lei a generat pierderi financiare pentru persoane fizice şi juridice de la fluctuaţii valutare în urma manipulării pieţei valutare (cu ajutorul resurselor BNM) în primele luni ale anului 2015.

La situaţia din 31 decembrie 2017, din suma creditelor de urgenţă oferite de BNM (14,1 miliarde lei) se consideră rambursată suma de 1,1 miliarde lei. Respectiv, din această sumă, 789 milioane au fost rambursate BNM de către cele trei bănci până în octombrie 2016 (momentul convertirii garanţiilor de stat în datorie de stat), iar restul de 291 milioane lei – după octombrie 2016, în bugetul de stat. Ministerul Finanţelor mai arată că datoria de 13,3 miliarde lei creată prin convertirea garanţiilor în octombrie 2016 s-a redus către 31 decembrie 2017 doar cu 50 milioane lei, iar deservirea datoriei respective a costat bugetul de stat 618 milioane lei în 2017. Această informaţie nu se potriveşte cu declaraţiile oficialilor, care aduc şi mai multă confuzie în spaţiul public.

Astfel, Preşedintele Parlamentului, care insista în septembrie 2016 că „nu vom recupera „miliardul furat” în 25 de ani, ci în 2-3 ani”, deja în 2017 opera cu fraze mai puţin determinate, dar la fel de rupte de realitate: ”Dar nu contează cifra, ci progresul, iar la ora actuală am recuperat fizic peste 1 miliard de lei, bani care urmează să fie redirecţionaţi pentru cumpărarea hârtiilor de valoare de la Banca Naţională, pentru a nu plăti şi dobânda pe ele”.

Statistica oficială constată, însă, că nici o răscumpărare de valori mobiliare n-a avut loc, cu excepţia primelor 50 milioane lei, stinse conform graficului în octombrie 2017. Pe de altă parte, investigarea fraudelor bancare şi aplicarea strategiei de recuperare în baza materialelor prezentate de companiile de investigaţii Kroll şi Steptoe&Johnson deocamdată n-a început. Există câteva argumente care confirmă aceste constatări:

- Legea cu privire la Agenţia de Recuperare a Bunurilor Infracţionale (adoptată la începutul 2017) nu este aplicată deocamdată, iar modificările la legea iniţială, propuse de un grup de deputaţi, ar putea deforma conceptul legii şi tărăgăna activitatea agenţiei. Respectiv, entitatea specializată care trebuie să se ocupe cu recuperarea bunurilor infracţionale nu este funcţională;

- Regulamentul privind evaluarea, administrarea şi valorificarea bunurilor infracţionale (sechestrate) există doar la nivel de proiect pentru dezbateri publice şi, respectiv, nu există deocamdată o bază legală adecvată şi aplicabilă pentru recuperarea propriu-zisă a activelor şi mijloacelor de la beneficiarii fraudelor din sectorul bancar; 

- Nu există vreo referinţă la mijloace recuperate în urma investigării fraudelor din sectorul bancar nici în rapoartele oficiale prezentate de Procuratura pentru Combaterea Criminalităţii Organizate şi Cauze Speciale ;

- Anumite declaraţii publice ale persoanelor cu funcţii de răspundere trezesc bănuieli despre tărăgănarea intenţionată a investigării fraudelor bancare şi zădărnicirea aplicării strategiilor de recuperate, pe care le sugerează grupul de companii Kroll şi Steptoe&Johnson;

- BNM a declarat oficial că ”cel de-al doilea raport de investigaţie al companiilor Kroll şi Steptoe & Johnson a fost transmis, împreună cu sinteza, Băncii Naţionale a Moldovei, care îl va analiza cu scopul identificării carenţelor din sistem şi aplicării măsurilor de rigoare. Niciun demnitar sau oficial nu a avut acces la raportul propriu-zis, iar sinteza a fost făcută publică. La începutul anului viitor în Republica Moldova urmează să vină reprezentanţii Kroll şi Steptoe & Johnson pentru o sesiune de lucru pe marginea raportului de investigaţie. În cadrul misiunii, consorţiul internaţional va transmite organelor de anchetă din Republica Moldova datele operative referitoare la urmărirea fondurilor fraudate, inclusiv lista beneficiarilor prezumaţi”. Respectiv, investigaţiile abia ar trebui să urmeze, la fel şi eventualele recuperări, dacă autorităţile vor da dovadă de respect faţă de lege, societate, instituţii ale statului şi munca companiilor angajate pentru care autorităţile au plătit bani publici.

În acest context este de menţionat că Transparency International – Moldova a solicitat recent de la Ministerul Finanţelor o serie de informaţii despre încasarea mijloacelor financiare de către administratorii de lichidare a BEM, BS şi Unibank, precum şi despre utilizarea mijloacelor. Având în vedere răspunsul ministerului precum că acesta ”… este în imposibilitate de a descifra originea şi sursele de recuperare”, ar fi cazul ca administratorii proceselor de lichidare a celor bănci să ofere informaţii precise despre fondurile recuperate, originea şi provenienţa acestora, gestionarea soldurilor (inclusiv în care conturi şi unde sunt păstrate), deciziile referitor la repartizarea între creditori a mijloacelor acumulate, inclusiv Ministerul Finanţelor, etc.

Între timp, pornind de la declaraţiile politice contradictorii, anumite mijloace media au prezentat informaţii eronate despre „recuperările de miliarde” în anul 2017. Astfel, au fost difuzate informaţii că spre finele 2017 ar fi fost recuperate deja peste 2 miliarde de lei la bugetul de stat. Ulterior, sursa citată a lichidat ştirea iniţială, dar tot această sursă raporta rambursarea a 1,8 miliarde lei la început de mai 2017.

Aceste „gafe” (de însumare a debitului cu creditul, a activelor cu pasivele, a încasării cu achitarea) ar putea fi şi o consecintă a plasării unor informaţii confuze pe pagina web a Ministerului Finanţelor, care nu prezintă situaţia reală privind recuperarea activelor fraudate, ci lasă loc de înterpretări şi dezinformează, în mare parte, publicul. 

Ştiri similare

ULTIMELE ŞTIRI