Exporturile au devenit astfel un colac de salvare pentru companiile autohtone în căutare de noi pieţe de desfacere. La scurt timp după semnarea şi intrarea în vigoare a Acordului de Asociere dintre Republica Moldova şi Uniunea Europeană, producătorii moldoveni au început să beneficieze de cel mai important capitol al Acordului - Zona de Liber Schimb Aprofundat şi Cuprinzător dintre RM-UE (ZLSAC). Acordul de comerţ liber dintre Chişinău şi Bruxelles presupunea liberalizarea graduală (până la 10 ani din momentul semnării) a comerţului cu bunuri şi servicii, libera circulaţie a forţei de muncă, reducerea taxelor vamale, barierelor tehnice şi netarifare, abolirea restricţiilor cantitative şi armonizarea legislaţiei moldoveneşti la Acquis comunitar. Efectele nu s-au lăsat mult aşteptate. Potrivit autorităţilor, în doar doi ani exporturile moldoveneşti către UE au atins o cotă de piaţă de 63,6% (2016), iar Chişinăul a fost nevoit să facă faţă mai multor provocări atât la nivel naţional, cât şi regional, care au afectat comerţul.

Revenirea pe piaţa europeană

Criza politică internă de la Chişinău din ultimii doi ani, aprofundată şi de dispariţia aproximativ a unui miliard de dolari din sistemul bancar, dar şi efectele embargourilor ruseşti, impuse în urma semnării Acordului de Asociere, precum şi conflictul armat din Ucraina, au afectat semnificativ implementarea cu succes a ZLSAC. Astfel, potrivit unui studiu prezentat în cadrului unei mese rotunde, marţi, 11 aprilie 2017, de Centrul Analitic Independent „Expert-Grup” de la Chişinău, în 2015 s-a înregistrat o evoluţie descendentă a exporturilor, de 2,3%.

Totuşi, în pofida provocărilor, 2016 a fost unul bun pentru producătorii moldoveni, iar exporturile către UE au revenit pe creştere, depăşind cu 6,9% nivelul din anul 2014, produsele tradiţionale agricole reprezentând cea mai mare parte a exporturilor. De asemenea, cel mai important partener comercial al Chişinăului, rămâne a fi România, unde ajung 39% din totalul mărfurilor moldoveneşti. Aceasta este urmată de Italia şi Germania cu ponderi de 9,7% şi respectiv 6,2%.

Vadim Gumene, autorul studiului „Expert-Grup”: „Moldova exportă mai mult în UE, decât în CSI”.

Vadim Gumene, autorul studiului „Expert-Grup”, este de părere că evoluţia exporturilor de produse agroalimentare în UE a fost determinată atât de condiţiile climaterice, cât şi de restricţiile comerciale impuse de către Federaţia Rusă odată cu semnarea Acordului de Asociere cu UE.

„Este de menţionat că un impact indirect negativ asupra evoluţiei exporturilor de produse agroalimentare l-au avut şi tensiunile regionale, care au rezultat în sancţiuni economice şi restricţii comerciale aplicate reciproc de UE şi Federaţia Rusă. Dar, chiar şi în aceste condiţii exporturile acestor produse date către UE au înregistrat o majorare în termeni valorici de circa 25% în perioada de referinţă, reuşind să compenseze într-o anumită măsură pierderea pieţelor tradiţionale din Est”, susţine expertul.

Astfel, potrivit studiului, topul celor mai dinamice exporturi de produse agroalimentare este reprezentat de produsele pentru care sunt prevăzute contingente tarifare (scutite de plata preţurilor de intrare). Doar în 2016, cotele pentru grâu au fost utilizate în proporţie de 746%, pentru porumb de 154%, iar pentru orz şi zahăr în proporţie de 111% şi respectiv 177%. De asemenea, experţii constată o evoluţie apreciabilă a exportului de vin, dar şi a mierii naturale, care la fel mai face parte din puţinele produse de origine animală admise deocamdată la export în UE. Au fost utilizate practic în totalitate cotele pentru struguri şi prune, contingentul pentru mere rămâne nevalorificat.

Totodată, printre principalele produse agroalimentare care au fost exportate către UE sunt seminţele de floarea soarelui, care deţin o pondere de 25% în exporturile agroalimentare în UE, acestea fiind exportate în proporţie de 44% în România şi 32% în Marea Britanie. De asemenea, exporturile de nuci deţin o pondere de 15%, principalele destinaţii fiind Franţa (37%), urmată de Austria şi Germania, fiecare cu câte 14%. În acelaşi timp, au fost înregistrate şi diminuări ale exporturilor către UE pentru un şir de produse agroalimentare. Astfel, exportul de sucuri s-a diminuat cu circa 35%, drept urmare a reducerii exporturilor cu 62% către Germania, iar exportul seminţelor de rapiţă s-a diminuat cu 55%.

Daniela Morari, viceministrul Afacerilor Externe: „Una din provocări este valorificarea potenţialului de export a produselor de origine animalieră pe piaţa din UE”

„Din totalul fluxurilor comerciale de export, 65% sunt orientate spre piaţa din UE. Este un fapt statistic îmbucurător, dar care arată că mai avem mult de lucru. Una din priorităţile Guvernului pentru viitorul apropiat este valorificarea potenţialului de export al produselor de origine animalieră, pe care deocamdată agenţii economici din R. Moldova le nu pot exporta. De asemenea, o altă prioritate este creşterea numărului de companii cu potenţial de export, dar şi îmbunătăţirea a tot ceea ce înseamnă calitatea produselor şi drepturile de protecţie a consumatorilor”, a menţionat, în cadrul mesei rotunde, Daniela Morari, viceministrul Afacerilor Externe de la Chişinău.

Studiul mai arată că exporturile de produse non-agricole către UE au înregistrat o creşte de 68%, iar în top rămân a fi cablurile industriale, care deţin o pondere de peste 28%, fiind exportate în proporţie de 92% în România. Acestea sunt urmate de exporturile de scaune (tapiţerii auto), care deţin o pondere de 12% în exporturile de produse non-agricole în UE, principalele ţări de destinaţie fiind Olanda (79%) şi România (19%). Categoriile de produse non-agricole care au înregistrat cele mai mari diminuări la export în UE sunt dominate de cele aferente industriei textile (îmbrăcăminte şi încălţăminte), fapt datorat diminuării cererii pe piaţa UE.

Importurile din UE – o sperietoare politică

Acordul de comerţ cu UE presupune şi acordarea unor facilităţi şi cote pentru importurile de mărfuri din UE în R. Moldova. Acesta a fost unul din motivele care a stat la baza declaraţiilor preşedintelui Igor Dodon, care a spus că va denunţa Acordul de Asociere, iar unul din motive ar fi invadarea pieţei moldoveneşti cu mărfuri europene ieftine, ceea ce ar afecta grav producătorii locali. Mai mult decât atât, la o întâlnire cu Vladimir Putin, preşedintele moldovean, ar fi promis că va face acest pas în 2018, atunci când socialiştii vor câştiga alegerile parlamentare.

Aceste declaraţii populiste sunt combătute şi de experţii „Expert-Grup”, care susţin că tabloul în privinţa importurilor de produse agroalimentare din UE indică o evoluţie contrară, înregistrându-se o scădere de 15% în perioada de referinţă. Cele mai multe produse care au înregistrat diminuări sunt direct concurente cu produsele autohtone, cum ar fi alcoolul etilic nedenaturat, cartofii, pasările vii, laptele şi produsele lactate etc. De cealaltă parte, au fost înregistrate majorări ale importurilor de zahăr, bere şi carne de pasăre. De asemenea, importurile de produse non-agricole continuă să fie dominate de uleiurile din petrol. Deşi în termeni valorici importul acestora s-a redus cu 25% în perioada de referinţă, în termeni cantitativi s-a înregistrat o majorare pe fundalul micşorării preţurilor internaţionale pentru categoriile date de produse. Totodată, evoluţiile pozitive ale unor importuri au fost determinate de necesităţile de dezvoltare ale sectoarelor fitotehnic şi zootehnic, importul de seminţe de floarea soarelui şi porumb fiind destinate însămânţării, iar cel de ouă de pasăre pentru fecundare). Autorii studiului consideră că, toate acestea indică inconsistenţa argumentelor existente în favoarea teoriei invaziei produselor europene.

UE este cu ochii pe guvernare şi cere reforme

Pe 31 martie 2017, a avut loc reuniunea Consiliului de Asociere UE-RM, în cadrul căreia Guvernul de la Chişinău a prezentat rezultatele implementării Acordul de Asociere pentru 2014-2016. Totodată, oficialii UE au menţionat că R. Moldova a înregistrat progrese, implementând o serie de reforme, dar trebuie să facă mai mult pentru a îndeplini angajamentele pe care şi le-a asumat prin Acordul cu UE. Comisarul european pentru politica de vecinătate şi negocieri de extindere, Johannes Hahn, a spus că reuniunea de la Bruxelles a fost o bună oportunitate pentru a reafirma angajamentul privind implementarea pe deplin a Acordului de Asociere şi a importanţei parteneriatului UE-RM.

Ursula Pallas, reprezentanta Delegaţiei UE în Moldova: „A venit timpul ca moldovenii să simtă implementarea Acordului cu UE”

„UE vrea să vadă o ţară viabilă, iar populaţia R. Moldova să simtă beneficiile colaborării cu UE şi să trăiască mai bine. Credem că trebuie să existe o colaborare mai strânsă între instituţiile statului, iar reformele instituţiilor guvernamentale să fie accelerate. Sunt însă necesare eforturi suplimentare, în special pentru îmbunătăţirea statului de drept şi a mediului de afaceri. Lupta cu corupţia, cu birocraţia, libertatea justiţiei, dar şi dezvoltarea mediului de afaceri trebuie să devină domenii prioritare, iar aplicarea legii este cheia dezvoltării sociale şi economice. A venit timpul ca cetăţenii să simtă implementarea”, a spus în cadrul mesei rotunde, Ursula Pallas, reprezentanta Delegaţiei UE în Moldova.

Totodată, experţii de la Chişinău au menţionat că UE trebuie să rămână principalul partener economic, iar Guvernul de la Chişinău trebuie să accelereze reformele pe segmentul economic acoperit de Acordul cu UE, cu îndeplinirea strictă a angajamentelor asumate, dar să acorde suportul necesar producătorilor autohtoni pentru a facilitatea penetrarea mai bună a produsele moldoveneşti pe piaţa europeană.