În aceste condiţii, deficitul bugetului este estimat la aproape cinci miliarde de lei. Veniturile vor fi mai mari cu 8,4 la sută faţă de cele din bugetul pentru acest an, iar cheltuielile – cu 9,3 la sută.

În 2018, datorie de stat va constitui 57 de miliarde de lei, dintre care datoria de stat externă – 58,0% şi datoria de stat internă – 42,0%. Ponderea datoriei de stat în PIB la sfârşitul anului 2017 va constitui cca 38,6%.

În timpul dezbaterilor din plenul parlamentului, deputatul PCRM Elena Bodnarenco a menţionat că unele prevederi din proiect au o tentă electorală.
Totodată, şi alţi parlamentari s-au arătat nemulţumiţi de legea bugetului pentru 2018, declarând că nu este transparentă.

„Se creează impresia că aţi creat unele fonduri, care în anul electoral, o să le politizaţi pentru a putea câştiga alegerile. Dacă este suma anunţată trebuie să fie anexată şi lista”, a menţionat deputata.

În replică, ministrul Finanţelor, Octavian Armaşu, a spus că fondurile nu au nicio tentă electorală.

Referindu-se la prevederile din document, Elena Bodnarenco a afirmat că şi în 2018 statul nu va face nimic pentru bugetari.

Deputatul PLDM Grigore Cobzac a declarat că „atunci când noi vorbim că noi facem o reformă a administraţiei publice centrale şi dincolo de eficienţa pe care o aşteptăm de la reformă noi sperăm şi la diminuarea cheltuielilor, dar am văzut majorări care sunt exorbitante”.

„Curtea Constituţională solicită cheltuieli, în comparaţie cu 2017, mai mari cu 2,5 milioane de lei. Cancelaria de Stat solicită cheltuieli cu 61 de milioane de mai mari. Ministerul Finanţelor solicită cu 200 de milioane de lei. Ministerul Justiţiei solicită încă 61 de milioane de lei şi MAI 54 de milioane de lei. Noi cu toţii ştim situaţia când ministrul Justiţiei a procurat un automobil de un milion de lei”, a adăugat parlamentarul.

Tot cadrul discuţiilor, deputatul PLDM Maria Ciobanu s-a arătat nedumerită de majorarea bugetului pentru Teleradio-Moldova, declarând că „nu înţeleg care a fost motivaţia de majora bugetul pentru Teleradio-Moldova. Ultimul audit a arătat că banii au fost cheltuiţi iraţional, salarii exorbitante pentru conducere şi premii”.

„Nu înţeleg de ce au fost recalculate salariile judecătorilor pe vreme ce banii din partea UE destinaţi pentru reforme au fost s-au cheltuiţi”, a mai adăugat Maria Ciobanu.

„Bugetul nu este un document simplu, în special pentru cei care trăiesc în afara acestor pereţi.  Ei aşteaptă să fie totul bine de la conducere. Ce vedem noi. Este o nepăsare faţă de oameni. Acest document trebuie să fie retras, refăcut şi după care să fie votat. 60 de milioane sunt destinate pentru educaţie, un leu merge pentru îmbunătăţirea alimentării, iar ceilalţi sunt destinaţi pentru deschiderea unor grupe noi. Este o disproporţionalitate”, a declarat deputatul comunist Oleg Reidman în plenul Parlamentului.

„Moto-ul legii bugetului este ilegalitate, manipulare şi ipocrizie. Nu au fost dezbateri profunde în comisii. Este o problemă majoră. Este un buget netransparent şi electoral. Condamnă politicile care vin să fraudeze alegerile, care vor corupe”, a menţionat deputatul PLDM, Iurie Ţap.

Precizăm că proiectul mai prevede ca pentru Fondul rutier  vor fi alocate 1,7 miliarde de lei, inclusiv transferuri bugetelor locale, pentru Fondul naţional de dezvoltare a agriculturii şi a mediului rural - 900 milioane de lei, pentru Fondul naţional de dezvoltare regională - 200 milioane de lei, iar pentru cel de eficienţă energetică - 50 milioane de lei).

Anul viitor vor derula circa 54 de proiecte finanţate din surse externe, pentru implementarea lor fiind alocate 4,3 miliarde de lei.