Această decizie luată în grabă presupune punerea poverii de întoarcere a miliardului furat pe umerii cetăţenilor. Deutsche Welle a discutat cu experţii de la Chişinău pentru a afla cât de justificată a fost această decizie şi care ar fi fost soluţiile alternative.

Guvernul se laudă, cetăţenii suferă

„De ce miliardul trebuie să îl întoarcem noi? Copiii şi nepoţii mei vor fi datori să întoarcă banii furaţi?” – sunt cele mai frecvente comentarii auzite pe străzile Chişinăului. După decizia Guvernului din această săptămână, nemulţumirea în societate a crescut şi mai mult. Deşi în 2015 a fost deconspirată schema frauduloasă prin care, din Banca de Economii, prin intermediul Băncii Sociale şi UNIBANK, a fost scos din sistemul bancar moldovenesc aproximativ un miliard de dolari, criza din sistemul bancar din ţară a continuat, autorităţile promiţând o reformă amplă a sistemului financiar-bancar. Însă, după cum se vede, guvernarea de la Chişinău nu a stat mult pe gânduri şi a decis asumarea răspunderii întoarcerii acestor bani prin convertire în datorie de stat. În replică Guvernul declară că aceasta este unica soluţie de depăşire a crizei, iar faptul că cetăţenii vor duce povara întoarcerii banilor nu este adevărat.

Veaceslav Negruţă, expert în economie şi ex-ministru de Finanţe al Republicii Moldova, crede că autorităţile au greşit şi că metoda aplicată este total netransparenta, iar această datorie este rezultatul unor decizii ilegale ale Guvernului.

„Din păcate guvernarea a ales unica soluţie care îi era convenabilă. Aceasta demonstrează încă o dată că cei care şi-au asumat răspunderea n-au citit legea. Transformarea poverii de 13,6 miliarde de lei în datorie de stat presupune automat o povară de 21,1 miliarde de lei pentru următorii 25 de ani, fie sub formă de impozite mai mari sau reduceri de cheltuieli si, respectiv, redirecţionarea cheltuielilor bugetare pentru deservirea acestei poveri de 13,6 miliarde. Referitor la subiectul convertirii datoriei vreau să vă spun că sunt două proceduri: insolvabilitate şi procedura de recuperare. Procedura de insolvabilitate nu are nimic în comun cu recuperarea fraudelor şi resursele nu sunt direcţionate la stingerea sau micşorarea acestei datorii. Este adevărat că soluţia aleasă de Guvern nu este unică. Dacă ne gândim că această situaţie putea fi gestionată altfel, vom vedea că povara respectivă putea fi lăsată în grija BNM şi doar suma restantă care nu ar fi putut fi recuperată putea fi transformată în datorie de stat, după aceea puteau fi aplicate toate măsurile de recuperare”, susţine expertul.

Semnăm sau nu semnăm acordul cu FMI?

Unul din motivele invocate de Premierul Filip a fost necesitatea semnării unui nou memorandum cu FMI, care ar aduce şi deblocarea asistenţei externe pentru Republica Moldova. Criza bancară a făcut ca UE, Banca Mondială şi alte instituţii să îngheţe suportul financiar pentru ţară, iar aceasta a afectat economia. Din 2013, autorităţile din Republica Moldova încearcă se semneze un nou memorandum cu FMI, iar decizia de a pune întoarcerea miliardelor pe umerii cetăţenilor este condiţionată de FMI.

Victor Parlicov, expertul economic al „IDIS Viitorul”, este de părere că FMI nu-i este propriu să impună creşterea poverii fiscale, ci dimpotrivă, FMI insistă asupra unui buget mai echilibrat şi echilibrarea aceasta se face de obicei nu doar prin creşterea veniturilor, ci şi prin tăierea de cheltuieli.

„Până va fi discutat cazul Moldovei la bordul FMI a rămas foarte puţin timp, aproximativ o săptămână. Sunt un şir de alte precondiţii pe care mă tem că nu le vom îndeplini. Risc să spun că şansele de a avea un acord cu FMI sunt 50/50. Dar chiar dacă acest acord va fi semnat, să nu credeţi că astfel se vor rezolva problemele. Un acord semnat va însemna că guvernarea noastră va trebui să taie drastic din cheltuielile bugetare, va trebui să îndeplinească un şir de condiţii extrem de nepopulare. Un acord cu FMI, chiar dacă, pe de o parte, este o doză de optimism, vine cu un şir de măsuri extrem de nepopulare şi dureroase pentru societate. Povara fiscală va trebui să crească, compensaţiile şi facilităţile vor trebui să se reducă, nu exclud că se va ajunge la îngheţarea indexării de pensii sau salarii. Indiferent de rezultatul discuţiilor cu FMI ne aşteaptă o perioadă extrem de grea din punct de vedere economic. Pe fundalul anilor 2015-2016, în anul 2017 la nivel macroeconomic handicapul dintre noi şi celelalte ţări se tot măreşte. Deci noi am fost, suntem şi vom rămâne cea mai săracă ţară din Europa”, a comentat Victor Parlicov în exclusivitate pentru DW.

Agricultura, salvarea ţării

În pofida scenariilor pesimiste, se pare că economia Republicii Moldova va rezista tuturor turbulenţelor. Potrivit analiştilor de la Chişinău, aceasta se va datora nu atât efortului Guvernului sau memorandumului cu FMI, ci unui an agricol bun. Alexandru Fală, expertul Centrului Analitic Independent „Expert Grup”, anticipează o uşoară creştere economică în 2016, dar care nu este suficientă pentru soluţionarea dezechilibrelor macroeconomice interne şi este de circa trei ori mai mică faţă de nivelul necesar pentru asigurarea convergenţei cu ţările din regiune.

„Anul 2016 va fi un an agricol foarte bun şi va stimula creşterea economică, datorită căreia vom avea o creştere a PIB cu 2,5 %. De asemenea, este evident că decizia Guvernului de convertire a miliardului în datorie de stat va fi o constrângere pentru creşterea economică, deoarece noi am fi avut o creştere de bază de 5,6% a PIB. 2017 la fel va fi un an bun. Cu toate că vom o avea o creştere a datoriei de stat, PIB-ul Moldovei va creşte până la 3,7%, deoarece creşterea datoriei publice va determina şi o creştere a deservirii datoriei publice. Mai puţine cheltuieli se vor face pentru investiţii, cheltuieli curente, reparaţii de drumuri şi în indicatori macroeconomici aceasta se va reflecta într-o încetinire a creşterii consumului şi creşterii investiţiilor”, menţionează expertul pentru DW.

Cu certitudine, comentariile experţilor de la Chişinău demonstrează încă o dată incapacitatea guvernării actuale de a gestiona criza din sistemul bancar, iar cel mai mult vor avea de suferit, ca de obicei, cetăţenii de rând. Recuperarea banilor furaţi şi semnarea unui acord cu FMI decurge lent, la care se adaugă, iar promisiunile unui trai decent arată bine doar pe hârtie. Soluţii ar fi multe, iar timp este puţin. Acum oamenii se roagă doar să ploaie pentru a se bucura şi la anul de o roadă bună.