Economiştii Centrului analitic „Expert-Grup” au calculat că, în perioada 2010-2014, pierderile de la privatizarea prin locaţiune a bunurilor ce aparţin administraţiei publice locale din Chişinău au constituit 300 de milioane de lei. În această perioadă au fost privatizate 234 de încăperi. În cazul dării în locaţiune, în 2014-2015, în 56 de cazuri, municipalitatea a transmis în chirie spaţii la un preţ mai mic decât cel prevăzut de lege, iar prejudiciul s-a ridicat la cel puţin 19 milioane de lei, arată ultimul audit al Curţii de Conturi.    

Spaţiu la preţ preferenţial pentru liberali​

În august 2013, Partidul Liberal s-a mutat într-o clădire a municipalităţii cu o suprafaţă de aproape 300 de metri pătraţi de pe strada Nicolae Iorga, 15. Imobilul, inclus în Registrul monumentelor ocrotite de stat, a fost renovat din bugetul public înainte ca liberalii să-şi schimbe sediul. Formaţiunea s-a ales cu un loc nou după ce, pe 27 iunie, Consiliul Municipal Chişinău (CMC) a adoptat o decizie prin care le-a oferit liberalilor imobilul în locaţiune pentru zece ani cu o plată anuală de 109.277 de lei, cam 9.000 de lei pe lună (30 de lei pentru metru pătrat – n.r.). Până atunci, în clădirea de pe strada Nicolae Iorga se afla Direcţia privatizarea fondului de locuinţe din cadrul Direcţiei generale economie, reforme şi relaţii patrimoniale a Primăriei Chişinău. Astfel, 33 de aleşi locali, în mare parte liberali şi comunişti, au decis rezilierea contractului de comodat dintre CMC şi Direcţie, încheiat în 2007 pentru o perioadă de zece ani, şi au dat curs solicitării depuse în februarie 2013 de liderul PL, Mihai Ghimpu, care cerea autorităţilor locale alocarea unui spaţiu cu o suprafaţă de vreo 200 de metri pătraţi. Politicianul invoca faptul că sediului pe care îl folosea formaţiunea pe atunci a devenit neîncăpător pentru activitatea partidului. Un an mai târziu, Realitatea.md relata că fostul sediu al PL, de pe str. Bucureşti, 88, avea 500 de metri pătraţi, iar pentru închirierea lui, partidul plătea lunar 5.000 de euro, atât cât plătesc liberalii acum anual pentru sediul închiriat de la Primărie. În prezent, agenţiile imobiliare propun în chirie imobilul de pe strada Bucureşti, cu o capacitate totală de 1.300 de metri pătraţi, contra sumei de 7.000 de euro lunar.

La aceeaşi şedinţă a CMC, tot cu votul aleşilor locali liberali şi comunişti a fost adoptată şi decizia prin care PCRM a avut dreptul să privatizeze terenul aferent sediului formaţiunii, aflat de asemenea pe strada Nicolae Iorga. Consilierul liberal-democrat Ghenadie Dumanschi îşi acuza atunci colegii liberali şi comunişti de „atac raider asupra proprietăţilor municipale” şi înţelegeri ascunse „privind susţinerea reciprocă pentru acapararea unor imobile foarte importante pentru municipiul Chişinău”. „Noi observăm de ceva timp aceste înţelegeri pe sub masă, care au culminat astăzi. PCRM va susţine ca liberalii să obţină un imobil foarte important în centrul istoric al municipiului Chişinău, o clădire care a fost reconstruită capital din banii municipalităţii”, a declarat Ghenadie Dumanschi, în timpul şedinţei CMC.

„Este vorba despre schimbarea sediului. Nu este nimic ieşit din comun”, a replicat atunci primarul Dorin Chirtoacă.

Decizii judecătoreşti, în favoarea PL

După ce liberalii s-au mutat la casă nouă, reprezentanţii Oficiului teritorial Chişinău al Cancelariei de Stat au contestat decizia CMC în instanţa de judecată, solicitând anularea documentului. Juriştii au invocat că autorităţile publice locale au dat clădirea în locaţiune fără organizarea unei licitaţii publice, aşa cum prevede legea. „Organizarea şi desfăşurarea licitaţiei este condiţionată de prioritatea preţului maxim propus. Procesul presupune liberul acces şi egalitatea tuturor doritorilor de a obţine dreptul la locaţiune a bunului imobil situat în strada Nicolae Iorga, 15”, au afirmat juriştii în instanţă.

În plus, în 2008, tot în lipsa unei licitaţii, PL a mai obţinut un sediu de 53 de metri pătraţi din partea municipalităţii pe strada Bucureşti, 87. Deşi liberalii spuneau că nu mai folosesc spaţiul, decizia Consiliului nu a fost abrogată. „Din momentul în care au beneficiat de un spaţiu de la municipalitate fără organizarea unei licitaţii, nu mai aveau dreptul să mai solicite un sediu. La câte partide avem care, teoretic, sunt egale în drepturi, patrimoniul municipal s-ar subţia... S-a motivat că a fost un schimb de încăperi, dar ce fel de schimb: un spaţiu de 50 de metri pătraţi, pe un spaţiu de 300 de metri pătraţi. Decizia nu a fost abrogată şi atâta timp cât acest lucru nu s-a întâmplat, ea poate produce efecte juridice", explică Maria Arhir, juristă la Oficiul teritorial Chişinău al Cancelariei de Stat.  

În clădirea de pe str. Bucureşti, 87, au fost, între timp, înregistrate adresele juridice ale unor companii ale partenerilor de afaceri ale liderului liberalilor, Mihai Ghimpu, scrie Ziarul de Gardă într-o anchetă realizată în colaborare cu Centrul de Investigaţii Jurnalistice.

Reprezentanţii CMC au argumentat în instanţă că în adresa autorităţilor publice locale a parvenit doar cererea PL privind închirierea sediului de pe strada Nicolae Iorga şi că legea nu le-a interzis să ofere în arendă acel spaţiu în baza negocierilor directe. Juriştii Consiliului au prezentat în judecată copiile unor decizii prin care consilierii locali au acordat încăperi în arendă şi altor formaţiuni: Partidului Popular Creştin, Partidului Socialist, Partidului Uniunea Muncii, Partidului Popular Creştin Democrat, Partidului Democrat-Agrar, Partidului Comuniştilor, Alianţei „Moldova Noastră”, Mişcării Social-Politice pentru o Moldovă Democratică şi Prosperă. Majoritatea au dispărut însă de pe eşichierul politic încă acum mulţi ani, până la venirea lui Dorin Chirtoacă la şefia Capitalei. 

La rândul lor, juriştii PL au declarat că prin adoptarea deciziei, aleşii locali nu au făcut altceva decât să susţină partidul. Atât Judecătoria sectorului Centru al Capitalei, la 9 martie 2016, cât şi Curtea de Apel Chişinău, la 25 iunie 2016, au respins argumentele Oficiului teritorial al Cancelariei de Stat, dând dreptate CMC. „Consiliul municipal Chişinău, în vederea sprijinirii dezvoltării partidelor politice, inclusiv a Partidului Liberal, în scopul favorizării exercitării calitative a actului de guvernare, a transmis în locaţiune încăperile nelocuibile din strada Nicolae Iorga, 15”, au motivat magistraţii instanţei de apel.  

Contract cu lacune, calea spre privatizare?

Juriştii Cancelariei au atras atenţia şi la faptul că în contract nu a fost inclusă prevederea „fără drept de privatizare”. „Neincluderea acestei sintagme în conţinutul deciziei manifestă acordul de voinţă al CMC la înstrăinarea acestui bun imobil. (...) Ulterior, nu există mecanisme juridice de împiedicare şi stopare a procedurii de privatizare”, au argumentat reprezentanţii Cancelariei. Astfel, juriştii au cerut instanţei să aplice o măsură de asigurare şi anume să interzică PL să privatizeze sau să ofere în sublocaţiune spaţiul pe care l-au primit de la municipalitate. În mai 2014, instanţa de fond a dat curs cererii şi a aplicat sechestru pe imobil. Reprezentanţii partidului au cerut casarea deciziei, pretenţiile fiind însă respinse de Curtea de Apel Chişinău.

Dosarul sediului PL urmează să fie examinat şi la Curtea Supremă de Justiţie. Dacă magistraţii vor da dreptate Consiliului, atunci sechestrul va fi scos, iar beneficiarul va putea să gestioneze imobilul aşa cum va vrea. Deşi legea interzice privatizarea clădirilor cu statut de monument, experţii nu exclud că acest imobil ar putea ajunge în proprietatea liberalilor. „Există acest risc, deşi două legi interzic privatizarea acestui tip de clădiri. S-ar putea întâmpla doar prin hotărâre de Guvern. Avem două precedente din octombrie 2010: clădirea Ambasadei Germaniei la Chişinău şi un alt imobil vândut comunităţii evreieşti”, a declarat consilierul local Ion Ştefăniţă, director al Agenţiei de Inspectare şi Restaurare a Monumentelor din Republica Moldova. 

Acum un an, decizia CMC privind sediul PL a fost în vizorul membrilor Comisiei Naţionale de Integritate pentru a stabili dacă primarul, prim-vicepreşedinte al formaţiunii, a admis un conflict de interese. CNI a decis însă clasarea cazului. „Dorin Chirtoacă nu a luat decizia de dare în chirie a încăperilor din strada Nicolae Iorga, 15, Partidului Liberal şi nu a participat la luarea acesteia sau la executarea deciziei Consiliului Municipal Chişinău, întrucât executarea a fost pusă în sarcina viceprimarului Nistor Grozavu”, se arată în actul de constatare al instituţiei.

Clădire istorică, pentru asociaţia lui Golovin

În cadrul aceleiaşi şedinţe a CMC din 27 iunie 2013, tot fără organizarea unei licitaţii, aleşii locali urmau să voteze pentru transmiterea în locaţiune Asociaţiei obşteşti Societatea Diabeticilor „Prodiab” a 230 de metri pătraţi de la primul şi al doilea etaj al clădirii de pe strada Vlaicu Pârcălab, 55. Spaţiile urmau să fie cedate asociaţiei fondate şi conduse de liderul de atunci al fracţiunii comuniştilor în CMC, Boris Golovin, ulterior deputat PCRM, la un preţ simbolic de 12 lei pe lună pentru un metru pătrat, sau 34.000 de lei pe an pentru tot spaţiul închiriat. În ultimul moment, aleşii locali au decis însă să amâne examinarea proiectului pentru o altă şedinţă. 

Trei luni mai târziu, „Prodiab” şi-a mai încercat o dată norocul la CMC, solicitând drept de locaţiune a unor încăperi de data aceasta din clădirea de pe str. V. Alecsandri, 103. La şedinţa din 5 septembrie 2013, la care au fost adoptate mai multe decizii scandaloase de dare în locaţiune şi privatizare a unor terenuri şi încăperi, din nou cu votul consilierilor liberali şi comunişti, asociaţia lui Golovin a obţinut drept de locaţiune în clădirea aflată la intersecţia străzilor Vasile Alecsandri şi 31 August.

Contractul de arendă a fost semnat pentru cinci ani, iar pentru chiria a 179,1 metri pătraţi din subsolul şi parterul clădirii, „Prodiab” s-a angajat să achite 45.000 de lei pe an, sau câte 20 de lei pe lună pentru fiecare metru pătrat. Întâmplător sau nu, ca şi în cazul sediului PL, contractul de locaţiune nu prevedea restricţii de privatizare a spaţiilor după expirarea celor cinci ani de chirie.

Astfel, peste doar un an şi jumătate, „Prodiab” a cumpărat întreaga clădire de pe str. V. Alecsandri, 103. Potrivit datelor de la Cadastru, contractul de vânzare - cumpărare a fost semnat pe 11 iunie 2015, cu trei zile înainte de alegerile locale din 14 iunie 2015. În acel moment, Golovin era deja deputat în fracţiunea PCRM. Astăzi, clădirea este nepopulată, iar uşa de la intrare mai păstrează sigiliul rupt al Primăriei Chişinău. Asociaţia „Prodiab” de ani buni îşi are sediul într-un bloc de pe str. Ion şi Doina Aldea-Teodorovici, 8.

Contactat de Centrul de Investigaţii Jurnalistice, Boris Golovin a confirmat că „Prodiab” a privatizat imobilul de pe str. V. Alecsandri. „Am urmat procedurile legale. Primăria a evaluat clădirea şi a stabilit preţul. Noi am cumpărat-o cu vreo 860 de mii de lei. Acum ne pregătim să ne adresăm unor organizaţii internaţionale ca să ne ajute să facem reparaţie în clădire. Până acum nu am reuşit pentru că am fost purtaţi prin judecată de Oficiul teritorial Chişinău al Cancelariei de Stat. Am câştigat în toate instanţele”, ne-a declarat Golovin. Potrivit evaluării făcute de Cadastru, clădirea cumpărată de „Prodiab” ar costa 1,4 milioane de lei. Golovin neagă faptul că „Prodiab” ar fi solicitat vreodată drept de locaţiune în clădirea de pe str. V. Pârcălab, 55. „Noi am cerut să ne fie oferit un spaţiu pentru sediul asociaţiei, fără a preciza vreo adresă. Noi acum stăm cu chirie la privaţi. Cu imobilul de pe str. V. Pârcălab, 55, nu am avut nicio legătură” , ne-a asigurat Golovin.

Verdictul judecătorilor, de neexecutat

Un alt fost consilier, alte bunuri. La intersecţia străzilor N. Testemiţeanu şi C. Vârnav, din sectorul Centru al Capitalei, chiar în coasta Spitalului Clinic Republican, firma D&D Companie, despre care Anticoruptie.md a scris anterior că ar fi afiliată deputatului liberal Iurie Dîrda (în perioada 2011-2015, consilier municipal - n.r), lucrează de zor la construcţia unui spaţios centru comercial. Viitoarele spaţii comerciale au şi fost vândute sau închiriate. Asta în pofida unei hotărâri a Judecătoriei sectorului Centru din 30 mai 2016, prin care construcţia a fost practic declarată ilegală.

Magistraţii, sesizaţi de Oficiul teritorial Chişinău al Cancelariei de Stat, au examinat o decizie a Consiliului Municipal Chişinău (CMC) din 17 martie 2015 prin care CMC a schimbat destinaţia terenului oferit în chirie firmei de construcţii. Iniţial, terenul de opt ari pe care este ridicat centrul comercial a fost transmis în locaţiune, pe un termen de cinci ani, firmei D&D Companie pentru „amenajarea complexă şi deservirea obiectivului preconizat”.

„Obiectivul” la care s-au referit aleşii locali este o mega-parcare supraetajată, cu 836 de locuri şi spaţii comerciale, pe care aceeaşi firmă a construit-o, tot acolo, pe un teren alăturat. Acest teren a fost cumpărat la un concurs public organizat de Primărie încă în 2014. Pentru 48 de ari de pământ în unul dintre cele mai aglomerate locuri din Capitală, compania a plătit 1,350 de milioane de lei, sau circa 28.000 de lei pentru un ar. Preţul, cu mult sub cel de piaţa în această regiune, a fost justificat prin faptul că firma îşi propune să ridice o construcţie cu menire socială. În realitate, D&D Companie a construit însă un mall, cu mai multe locuri de parcare. Clădirea se află peste drum de un mare complex rezidenţial construit de firma-soră a D&D Companie, Dansicons. 

Profiturile de milioane în urma unei „modificări tehnice”

În cererea depusă la CMC în octombrie 2014, D&D Companie solicita Primăriei să îi ofere fâşia de teren de opt ari de lângă viitoarea mega-parcare „pentru deservirea ei şi amenajarea terenului adiacent”. Îndată ce a fost semnat contractul de arendă, în lipsa unei licitaţii sau a unui concurs public, cum prevede legea, D&D Companie a venit cu o altă cerere, de schimbare a destinaţiei terenului în unul „pentru construcţia unui obiectiv comercial de menire social-culturală cu parcare auto”. CMC a acceptat solicitarea fără obiecţii, sub pretextul că este vorba doar despre „modificări de ordin tehnic”.

„Această modificare a destinaţiei este ilegală pentru că în acest fel Primăria nu va mai putea dispune de terenul oferit în arendă pentru alte utilităţi, urmând să se afle sub o construcţie”, au conchis judecătorii care au examinat dosarul şi care au dispus anularea deciziei de schimbare a destinaţiei lotului. Hotărârea a fost atacată cu recurs la Curtea de Apel Chişinău. Între timp, viitoarele magazine din noul centru comercial se vând ca pâinea caldă. Managerul de vânzări al D&D Companie, pe care l-am contactat dându-ne drept potenţiali clienţi, ne-a anunţat că spaţiile comerciale se oferă în chirie contra unui preţ de la 15 – la 18 euro pentru metru pătrat, pe lună. Astfel, chiria lunară a unui spaţiu comercial care măsoară în medie 70 de metri pătraţi ar urma să coste cel puţin 1.000 de euro, cam atât cât plăteşte compania pentru chiria anuală a terenului pe care este ridicată construcţia.

Curios este că decizia CMC prin care cei opt ari de pământ au fost transmişi în locaţiune D&D Companie nu a fost publicată pe pagina web a Primăriei Chişinău, aşa cum ar fi trebuit. Juriştii susţin că, cel mai probabil, în viitorul apropiat D&D Companie va depune cerere de procurare a terenului, iar CMC va trebui să o accepte.

Contactat de portalul Anticorupţie, reprezentantul D&D Companie, spre care am fost redirecţionaţi pentru a ne răspunde la întrebări şi care s-a prezentat drept Ion, ne-a comunicat că nu ştie nimic despre decizia de judecată prin care a fost declarată ilegală hotărârea de schimbare a destinaţiei terenului. „Juristul companiei este în concediu, dar noi nu ştim nimic. Lucrările de construcţie continuă. Avem semnate deja precontracte de închiriere a spaţiilor în această clădire”, ne-a comunicat el.

„Afacerea grădiniţa”

Temerile experţilor nu sunt lipsite de temei. În 2009, printr-o decizie a CMC, a fost transmisă în locaţiunea unei companii necunoscute, proaspăt înfiinţate, Novaeurolux, grădiniţa nr. 178 de pe str. N. Costin 48 din Capitală. Instituţia de învăţământ a fost închisă încă în 1992, din cauza riscurilor de alunecări de teren. Firma, fondată şi condusă de Svetlana Cojuhari, promitea să deschidă acolo o nouă grădiniţă şi, sub acest pretext, în lipsa unei licitaţii, a primit clădirea în arendă pe un termen de zece ani, cu amânarea achitării plăţii pentru locaţiune până pe 1 ianuarie 2012. Doar că, pe 12 aprilie 2012, Novaeurolux a bătut din nou la uşa Primăriei, de această dată cu o decizie judecătorească prin care autoritatea publică locală era obligată să-i vândă firmei imobilul de peste 3.000 de metri pătraţi contra sumei de 1,8 milioane de lei. Pentru că avocaţii Primăriei nu au contestat în termen hotărârea Curţii de Apel Chişinău prin care a fost dispusă înstrăinarea grădiniţei la preţul pe care şi l-a ales tot compania, decizia judecătorilor a devenit definitivă şi irevocabilă.

În 2010, Oficiul teritorial Chişinău al Cancelariei de Stat a contestat în judecată decizia CMC de transmitere în locaţiune a grădiniţei, pe motiv că nu a fost organizată o licitaţie în acest sens. Curtea de Apel Chişinău a dispus atunci rezilierea contractului de locaţiune, dar CMC a contestat hotărârea la Curtea Supremă de Justiţie care a stabilit că în această situaţie organizarea licitaţiei nu era obligatorie.
 

Continuarea citiţi pe anticorupţie.md