„Conjunctura regională şi mondială nu este atât de bună, respectiv să ne aşteptăm la un miracol că Moldova va fi în creştere economică este un absurd. Avem o problemă mare ce ţine de statistica oficială pe care o avem, iar fluxurile financiare, ping-pongul acesta de mijloace miliardice din 2014-2015 din conturi în conturi, din afară şi interior au umflat sistemul de raportare şi conturile naţionale au captat această intermediere financiară în creştere economică, ceea ce este irelevant pentru R. Moldova şi nu este o creştere reală pe care putem miza ulterior. 2016 din păcate va fi un an determinat în mare parte de condiţiile din afară şi roada agricolă, pentru că am mai zis că nu au existat şi nu există încă politici economice şi comerciale care să dea un imbold necesar exporturilor. Avem minus pe importuri, minus pe exporturi. Tehnic vorbind nu ştiu cum am putea salva anul şi am putea obţine plus pe PIB”, a menţionat fostul ministru, într-un interviu pentru Deutsche Welle.

Totodată, Negruţa s-a referit la sectorul bancar şi lipsa enorm de mare de credibilitate a acestuia, care a fost pierdută în urma jafului bancar.

„Aceasta este legată de incertitudinea care planează asupra sectorului bancar, plus amplificarea acesteia cu supravegherea specială aplicată celor mai mari bănci, care deţin 70% din capitalul bancar, la care se adaugă alte trei bănci care se află în procedură de insolvabilitate şi lichidare. Partenerii arată foarte clar că riscurile nu au fost eliminate, practicile proaste care au existat încă mai sunt utilizate în băncile din sistem, avem o problemă mare cu transparenţa acţionariatului. Acest sistem netransparent este acel cămătar al Guvernului care îi acordă împrumuturi la dobânzi enorm de mari, ceea ce ne face să credem că în spatele acestor acţionari netransparenţi sunt funcţionari, politicieni, cei care coordonează anumite procese politice, financiare şi economice pe intern. De aici şi vine această rezistenţă de a nu face regulă în sectorul bancar, pentru că ei mai folosesc anumite resurse financiare. Toate lucrurile trebuie să fie impuse din exterior până la urmă, să avem schimbare şi în legislaţie, dar şi în implementarea acesteia ca să redobândească acest sistem bancar credibilitatea de altă dată în primul rând a propriilor cetăţeni, ca să fie siguri că banii puşi acolo nu dispar peste noapte”, a menţionat Negruţa.

Întrebat despre legea care pune miliardul furat pe spatele cetăţenilor, Veaceslav Negruţa a spus că guvernarea, având în scenariu anume această finalitate, adică preluarea şi transpunerea datoriilor pe umerii contribuabililor, a forţat foarte repede un memorandum între BNM şi Ministerul Finanţelor de aranjare a acestei garanţii. Plus a încercat să elaboreze un proiect de lege, trecut prin Guvern fără multe discuţii. 

„Aceste lucruri s-au întâmplat când guvernarea nu era în negocieri cu FMI. Noi nu putem spune că aceasta este o condiţie impusă de Fond. Este o dorinţă şi o necesitate vitală a acestei guvernări pentru a supravieţui. Corect ar fi ca toată investigaţia, procedurile de lichidare a celor trei bănci să fie folosite pentru stingerea acestei datorii şi nicidecum din contul cetăţenilor. De asemenea, în discuţiile cu FMI, nu au fost prezentate alternative, ceea ce înseamnă că guvernarea şi-a impus propriul punct de vedere, care nu este pe placul societăţii. Mă tem că parlamentarii sunt prea dependenţi de cei care au fost parte a acestei situaţii din sectorul bancar. Majoritatea din parlament nu are în actuala componenţă curaj pentru a spune nu acestui proiect de lege”, crede fostul ministru.