Gazprom, cu pachet majoritar la Moldovagaz
"Moldova - în buzunarul Rusiei", titra presa la începutul anilor 2000, cu referire la înstrăinarea pachetului majoritar de acţiuni ale Moldovagaz. Cedarea patrimoniului a avut loc în 1998, când gigantul rus SAR Gazprom a obţinut 50 la sută din capitalul social al Moldovagaz. Pentru reducerea datoriilor Republicii Moldova la gazele primite, pe 2 aprilie 1998, Parlamentul a aprobat Hotărârea "Cu privire la reorganizarea şi privatizarea complexului de gaze din Republica Moldova", prin care jumătate din acţiunile furnizorului naţional de gaze este transmis în favoarea concernului Gazprom. Acest lucru devine posibil prin comasarea SA Moldovagaz şi SA Gazsnabtranzit.
Atunci, la determinarea costului capitalului Moldovagaz au fost evaluate bunurile materiale ale sistemului gazoductelor de distribuţie. Conform prevederilor punctului 3 din Hotărârea Guvernului nr. 1068, Departamentul privatizării şi administrării proprietăţii de stat urma să efectueze reevaluarea bunurilor complexului de gaze din Republica Moldova în anul 1999, prin intermediul unei organizaţii internaţionale de audit. Reevaluarea avea drept scop o eventuală rectificare a cotelor-părţi în capitalul social al SA Moldovagaz şi a datoriilor la plata consumului de gaze naturale. Acest lucru nu a fost făcut până în prezent. Altfel spus, nici astăzi nu se cunoaşte cât constituie valoarea reală a Complexului de gaze şi care ar trebui să fie cota-parte a Republicii Moldova la această companie după reevaluare.
Acţiunile date au venit în contradicţie cu articolul 9, punctul 2, din Legea Republicii Moldova "Cu privire la investiţiile străine" din aprilie 1992. Aceasta prevede că „toate depunerile în capitalul social al întreprinderii cu investiţii străine se evaluează conform înţelegerii dintre fondatorii acesteia pe baza preţurilor de pe piaţa mondială. Estimarea definitivă (nu preliminară, aşa cum s-a întâmplat în realitate - n.r.) a depunerilor respective se efectuează la momentul încheierii contractului consultativ al întreprinderii”. Câţiva ani mai târziu, un audit efectuat de Curtea de Conturi scoate la iveală faptul că atunci valoarea proprietăţii ar fi fost subestimată de aproximativ 20 de ori. Ulterior, datele au fost publicate în raportul IDIS Viitorul "Industria gazului în Republica Moldova: povara ignoranţei şi costul erorilor", din mai 2007. În prezent, SAR Gazprom deţine 50% din acţiunile Moldovagaz, Agenţia Proprietăţii Publice de pe lângă Ministerul Economiei al Republicii Moldova - 35,33% şi Comitetul de administrare a proprietăţii Transnistriei - 13,44%.
Curtea de Conturi şi activitatea Moldovagaz
Ultimul control al Curţii de Conturi privind activitatea principalului furnizor de gaze naturale din Republica Moldova datează încă din anul 2000. După 2009, nici dacă ar fi vrut, instituţia nu putea controla activitatea SA Moldovagaz, deoarece la finele anului 2008 a fost modificată legea Curţii de Conturi. Noua lege a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2009 şi prevede că statul, prin intermediul Curţii de Conturi, poate efectua un audit extern doar la "agenţii economici al căror capital social este de stat în întregime sau în al căror capital social cota statului este mai mare de 50%". O astfel de formulare exclude companii precum Moldovagaz fapt care, în opinia vicepreşedintelui Curţii de Conturi, lasă loc de gestionare ineficientă a patrimoniului, abuzuri şi delapidări.
"Capitalul social al unei întreprinderi este de 100 de milioane, la alta e 1,3 miliarde, cum e la Moldovagaz. Astfel, 60 de milioane putem verifica, iar 600 de milioane nu avem dreptul. Tot ce se întâmplă în complexul termoenergetic, în special la Moldovagaz, este grav şi chiar mai mult decât grav", susţine Tudor Şoitu, în prezent vicepreşedinte al Curţii de Conturi.
Abia peste şase ani în Parlament este propusă modificarea articolului numărului 28 din Legea cu privire la Curtea de Conturi. Iniţiativa care s-a prăfuit pe rafturile parlamentarilor, a fost înaintată de deputaţii Iurie Leancă, Eugen Carpov, Ştefan Creangă, susţinută de Curtea de Conturi şi avizată pozitiv de Centrul Naţional Anticorupţie. Abia pe 17 martie 2016 modificările au fost votate de către deputaţi în lectură finală. Noile modificări vor lărgi competenţele instituţiei, iar Curtea de Conturi ar putea efectua verificări la agenţii economici la care statul deţine cel puţin 20 de procente din capitalul social. Există totuşi şi o altă cale prin care activitatea principalului furnizor de gaze naturale din Republica Moldova ar putea fi controlată în cadrul unui audit efectuat de stat. "Un astfel de control, Curtea de Conturi ar putea să-l facă prin intermediul ANRE", susţine Tudor Şoitu. Această iniţiativă nu s-a bucurat însă de susţinere, ba chiar a fost condamnată de Comunitatea Energetică Europeană.
Reacţia reprezentanţilor Uniunii Europene vine imediat după ce, în vara anului 2015, Curtea de Conturi, într-o convorbire formală cu ANRE îşi manifesta intenţia de a efectua un audit în cadrul acesteia.
Drept urmare, în aceeaşi perioadă, este lansat un apel prin care Comunitatea Energetică Europeană îşi exprimă îngrijorarea privind un posibil atac la independenţa ANRE din Republica Moldova. Reacţia este cu atât mai neclară cu cât, Comunitatea, care se prezintă drept un promotor al cerinţelor şi standardelor în energetică, caracteristice întregii Uniuni Europene, nu vede nicio problemă la acelaşi capitol în România. În ţara vecină, Curtea de Conturi, de exemplu, poate efectua proceduri de audit financiar la Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei, iar măsura nu este percepută de UE drept un atac la independenţa instituţiei. Mai mult, astfel de controale la ANRE din România sunt efectuate cel puţin o dată pe an, la fel ca şi la alte instituţii publice autonome, iar neregulile depistate sunt prezentate publicului larg.
Continuarea investigaţiei pe Anticorupţie.md
Jurnal.md
