Inflaţia în ţară a fost în ultimii doi ani de 13% anual. Oamenii sărăcesc, guvernele se schimbă unul după altul pentru că stabilitatea politică este o iluzie. FMI a întrerupt relaţiile cu ţara, ajutorul promis de România de 150 mil. de euro rămâne în aşteptare.

În aceste condiţii, preşedintele Republicii Moldova, aflat la final de mandat, a venit la Bucureşti pentru a căuta înţelegere.

La finalul întâlnirii de ieri cu Klaus Iohannis, a rămas stabilit că Republica Moldova va primi un ajutor umanitar nerambursabil din partea României înainte ca ţara vecină să îndeplinească o serie de reforme pentru acordarea împrumutului rambursabil în valoare de 150 de milioane de euro, convenit anterior.

Ajutorul este esenţial după suspendarea finanţării externe ca urmare a dispariţiei din trei bănci moldoveneşti a unui miliard de euro, echivalentul a 15% din PIB-ul ţării (finalul lui 2014).

Băncile au fost salvate de stat de la faliment prin echivalentul a jumătate din bugetul anual. Banii pierduţi însă sunt în străinătate şi probabil nu vor mai fi recuperaţi.

Iar responsabilii direcţi ai fraudei nu sunt cu toţii acuzaţi oficial.

PIB-ul estimat al Republicii Moldova este de circa 7 miliarde de euro. Ultimul recensământ arată că Moldova avea în 2014 aproximativ 2,9 milioane de cetăţeni dintre care peste 300.000 sunt plecaţi în străinătate.

Având o populaţie relativ mică, ajutorul de stat oferit de România înseamnă puţin pentru Bucureşti şi foarte mult pentru Chişinău.

Şi totuşi aceşti bani nu vor veni, a spus clar Iohannis, până ce ţara nu va face reforme. Este vorba, în primul rând, de clarificarea aspectelor care au contribuit la actuala criză severă din ţară: devalizarea băncilor şi sugrumarea bugetului, care acoperă găurile din sistemul bancar.

Singura cale de dezvoltare a Republicii Moldova este cea europeană, iar cetăţenii vor alege întotdeauna în Parlament forţe proeuropene, a susţinut ieri preşedintele Timofti.

„Situaţia nu este simplă, dar eu cred că Republica Moldova, poporul Republicii Moldova va alege întotdeauna în Parlament forţe proeuropene şi ne va da posibilitatea să realizăm acest program. Eu sunt sigur că nu avem altă cale de dezvoltare pentru Republica Moldova decât calea de integrare a europeană“, a declarat Nicolae Timofti.

Întrebat dacă are încredere în ireversibilitatea perspectivei europene a Republicii Moldova, Timofti a spus că a ajuns preşedinte pentru că partidele care câştigaseră alegerile în 2012 aveau în program semnarea acordului de asociere cu UE, însă pe parcursul mandatului său „nu s-a reuşit“ realizarea planurilor de integrarea europeană din cauza „unor greşeli care s-au comis“, cum ar fi dispariţia unui miliard de dolari din sistemul bancar.

„Sprijinul constant şi valoros pe care România ni-l acordă în multe domenii este de necontestat. În primul rând, acest sprijin se exprimă prin asistenţa acordată în parcursul nostru european. Succesele pe care le-am repurtat în trecut pe această dimensiune se datorează într-o bună măsură şi autori­tăţilor de la Bucureşti, cărora le mulţu­mesc încă o dată din tot sufletul“, a mai spus preşe­dintele Republicii Moldova.

Preşedintele Timofti a mai spus că îşi doreşte ca România să participe în continuare la dezvoltarea energetică a Republicii Moldova şi că în cadrul discuţiei cu Iohannis au fost abordate riscuri geopolitice, iar evitarea acestora ar plasa Republica Moldova „într-un spaţiu european de stabilitate”.