„Există o criză de mână de lucru. În acest moment, vreau să angajez pe oricine vrea să muncească”, a declarat antreprenorul ceh Zbynek Frolik, al cărui companie, Linet, care produce paturi moderne de spital, a devenit un lider global o cifră de afaceri anuală de afaceri de 240 milioane de dolari.
Scenariul este similar în întreaga regiune cuprinsă între statele baltice şi Balcani, unde mâna de lucru ieftină şi pieţele potenţiale au atras investiţii de miliarde de euro, după căderea Cortinei de Fier. Acestea au alimentat o creştere economică solidă şi au ridicat standardele de viaţă, în special după aderarea la Uniunea Europeană. În prezent, însă, şomajul redus şi migraţia a milioane de muncitori care caută salarii mai mari scot în evidenţă limitele modelului de creştere bazat pe costuri reduse.

Potrivit lui Radomir Jac, economist şef la divizia de asset-management unit a Assicurazioni Generali SpA, există două modalităţi de a soluţiona această problemă pe termen scurt: importul de muncitori sau creşterea salariilor prin abandonarea modelului de creştere bazat pe industria manufacturieră.

„Europa Centrală are nevoie de un nou model economic care să nu fie dependent atât de mult de exporturi şi industria auto. Economiile din regiune trebuie să se diversifice şi să înceapă să livreze produse cu valoare adăugată”, a apreciat Radomir Jac.

Polonia, cea mai mare economie din regiune, a decis să facă ambele lucruri. Rata şomajului a coborât în luna decembrie la 7,1%, cel mai mic nivel de după 2008, şi mult sub nivelul de 20% înregistrat înainte de aderarea la UE. În acest context, companiile au început să majoreze salariile, care s-au dublat de la aderarea la UE până la o medie de 32.446 zloţi (8.222 de dolari) pe an, ceea ce i-a determinat pe unii investitori să se mute în ţările mai ieftine din est. Alţii au început să importe muncitori din Ucraina.

„În multe regiuni, importul muncitorilor din Ucraina este singurul remediu. Fără aceşti muncitori, unele companii pur şi simplu nu ar putea să facă faţă comenzilor, ceea ce ar avea un impact negativ asupra creşterii economice", a declarat Marek Sliwinski, expert pe piaţa muncii la agenţia de ocupare Work Force SA.

Cehia se confruntă cu o situaţie similară, cu o economie care a crescut cu 4,7% în trimestrul al treilea, iar şomajul a scăzut la 4,5% în luna decembrie, cel mai redus nivel din UE. După ce o asociaţie patronală a solicitat ajutorul guvernului pentru a putea acoperi cele 150.000 de locuri de muncă vacante pe care le preconizează în acest an, ministrul ceh de Finanţe, Andrej Babis, a declarat că lipsa mâinii de lucru este principala provocare cu care se confruntă economia.

Acest deficit de mână de lucru, exceptând capitalele, a transformat multe oraşe monoindustriale din regiune care, în trecut, au avut de suferit de pe urma trecerii de la economia centralizată la economia de piaţă. Un exemplu este Tatabanya, un oraş cu aproximativ 70.000 de locuitori amplasat la 60 de kilometri vest de Budapesta, care, la începutul anilor '90, a înregistrat o creştere explozivă a şomajului când minele şi uzinele necompetitive s-au închis, iar în prezent companiile din zonă trebuie să majoreze salariile şi să îi stimuleze pe angajaţi să lucreze ore suplimentare.