„În ciuda înăspririi drastice a politicii monetare, efectele anti-inflaţioniste întârzie să apară din cauza unei sensibilităţi mai mari a populaţiei la evoluţiile cursului. Sensibilitatea exagerată a moldovenilor faţă de evoluţiile cursului valutar, precum şi anticipările pesimiste privind dinamica economică, cauzează eficienţa redusă a măsurilor dure de politică monetară”, afirmă autorul studiului, Alexandru Fala.

Sectorul bancar resimte deja efectele asociate lipsei încrederii din partea populaţiei, prin diminuarea soldului depozitelor în valută şi în monedă naţională. Astfel, diminuarea depozitelor, însoţită de înrăutăţirea calităţii portofoliului de credite, ar putea crea un anumit deficit de lichiditate în sectorul bancar. În această situaţie, multe bănci vor fi nevoite să procure mijloace băneşti de la BNM, ceea ce ar putea majora şi mai mult costurile de împrumut în contextul înăspririi politicii monetare. Acest scenariu ar putea fi generat de următoarele riscuri: (1) un nou şoc valutar amplificat de anticipările pesimiste ale populaţiei privind evoluţiile economie; (2) o nouă perturbare a sectorului bancar, cauzată de realizarea schemelor frauduloase; (3) perpetuarea şi chiar agravarea crizei politice.

Toate aceste dificultăţi sunt agravate de un posibil comportament pasiv al instituţiilor publice, al căror management nu a fost schimbat după repetatele bulversări ale pieţei financiare dintre anii 2011-2014, se mai spune în analiză. 

Vedeţi mai jos raportul integral: