„Este regretabil că nu ştim cum arată fundul oceanelor azi", a avertizat cercetătoarea franceză Françoise Gaill, membră a platformei Ocean şi Climă, o alianţă a ONG-urilor şi oamenilor de ştiinţă responsabili pentru protejarea oceanelor.

În prezent, mai puţin de 10% din relieful fundului mărilor şi oceanelor aflat la peste 200 de metri adâncime este cunoscut, avertizează şi Organizaţia Hidrografică Internaţională (IHO), deşi aproape doua treimi din suprafaţa planetei sunt acoperite cu apă.

„Nu există nici un motiv pentru care să cunoaştem mai bine Luna decât fundul oceanului", a continuat Françoise Gaill. „Dobândirea acestor cunoştinţe ar fi costisitoare, dar este doar o chestiune de priorităţi", a subliniat ea, indicând că subiectul se află în acest an în centrul dezbaterilor dedicate Zilei Mondiale a Oceanelor, organizate de platforma amintită în colaborare cu UNESCO.

Potrivit unui studiu american din 2001, este posibilă cartografierea întregului fund al mărilor şi oceanelor la peste 500 de metri adâncime, folosind un singur submarin, timp de 200 de ani. „Cu 40 de submarine, ar dura cinci ani!", susţine Walter Smith, un geofizician la Agenţia americană pentru Oceane şi Atmosferă (NOAA), estimând costul unei astfel de operaţiuni la 2-3 miliarde de dolari. „Deşi poate părea mult, este vorba despre o sumă mai mică decât cheltuielile prevăzute de NASA pentru viitoarea sa misiune de explorare a Europei, misterioasa lună a lui Jupiter", a dat asigurări omul de ştiinţă.

Cunoaşterea fundului mărilor şi oceanelor ar putea contribui la o mari bună estimare a parcursului echipelor de intervenţie după un accident marin sau aviatic, dar şi la evaluarea resurselor marine disponibile, în vederea exploatării sau prezervării acestora.